Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Revine Borsecul la gloria de altădată? | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 19 martie 2024
Home » Economic » Revine Borsecul la gloria de altădată?
Revine Borsecul la gloria de altădată?

Revine Borsecul la gloria de altădată?

  • Dorinţă există. Din păcate, Primăria a ajuns principalul dezvoltator în turism, în vreme ce sfera privată, cu mici excepţii, stă în expectativă

După ani buni, de curând am ajuns la Borsec. Nu îmi imaginam că îmi va fi hărăzit să-mi petrec sejurul într-o vilă de poveste, cea mai frumoasă astăzi din cândva celebra staţiune supranumită Saint Moritz-ul României. Prima impresie a fost izbitoare: câtă splendidă cochetărie cu iz interbelic, comparativ cu câteva surate părăsite şi dărăpănate din partea de jos a localităţii…

Aveam să aflu că Villa Bella a fost construită ca reşedinţă de vară pentru familia Chima din Cluj, în perioada 1930-1935, în stil elveţian, cu elemente de arhitectură şi inegalabile dantelării din lemn exterioare, caracteristice perioadei dintre cele două Războaie Mondiale, şi cu interioare de epocă elegante.

În acelaşi stil arhitectonic, s-au construit în perioada interbelică – atunci când Borsecul a atins gloria – 64 de vile, majoritatea rezistând până astăzi, într-o formă sau alta. Erau construite din grinzi de brad, pe fundaţie de piatră, iar acoperişul era din şindrilă. În jurul vilelor nu s-au ridicat garduri, ci au fost plantaţi puieţi de brad, tunşi şi întreţinuţi la aceeaşi înălţime.

În perioada comunistă, vila familiei Chima, la fel ca toate celelalte asemenea ei, a fost confiscată şi transformată în vilă turistică, atribuindu-i-se numele de Vila Doru. Odată cu apariţia Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, vila a fost retrocedată moştenitorilor de drept. Iar aceştia au vândut-o unei companii de turism creată de un investitor originar din România, dl. Ştefan Horváth, stabilit în Ungaria. Din acel moment, avea să cunoască o schimbare spectaculoasă, practic o revenire la ceea ce a fost în urmă cu peste opt decenii.

„În anii ’67, am fost director la ONT Carpaţi, aici, în Borsec. Oraşul aparţinea regiunii Mureş şi am avut amintiri frumoase despre această staţiune. Ştiam că vila este scoasă la vânzare şi împreună cu soţia am decis să o cumpărăm. Am luat-o cu 75.000 de euro şi de atunci tot investim şi investim. Când am intrat aici, totul era o ruină, de sub pardoseală s-au scos 20 de camioane de praf de lemn putrezit. Pe rând, folosindu-ne de poze din arhive, am renovat-o identic, aşa cum a fost construită în anii ’30”, ne povesteşte proprietarul Ştefan Horváth.

Pentru refacerea geamurilor şi a uşilor, aidoma celor originale, au fost aduşi meşteri din Miercurea Ciuc şi din Gheorgheni. Au costat o avere. Apoi, proprietarul a început să caute obiecte de decor vechi, datând din anii 1930.

„Candelabrele din camere provin din vestitul Hotel Rex din Zürich, care le-a vândut în urmă cu 12 ani, după ce s-au decis să renoveze. Toate sunt originale, iar luxoasele lămpi de la recepţie au împodobit cândva tejgheaua barului hotelului”, povesteşte proprietarul Villa Bella.

Singura modificare faţă de proiectul original a fost dotarea camerelor cu băi proprii. Pe vremuri, în camere exista doar o chiuvetă, iar grupurile sanitare şi băile – una pentru doamne şi alta pentru domni – erau comune şi amplasate la capetele culoarului fiecărui etaj. Cum meşterii pricepuţi de pe la noi plecaseră deja în lume, în căutarea unui venit care să asigure un trai mai bun familiilor, Ştefan Horváth a adus echipe de muncitori din Ungaria. „Am adus 20 de meşteri, care au stat la Borsec trei luni să refacă băile, să zugrăvească şi să refacă exterioarele şi terasele. Am cerut un sprijin bancar, pentru că atunci când porneşti o investiţie din banii tăi vrei ca totul să iasă aşa cum scrie la carte. E foarte greu să renovezi o casă veche, catalogată ca monument de patrimoniu. Până acum am investit în această vilă 650.000 de lei, conform actelor de contabilitate, adică încă vreo sută treizeci de mii de euro, plus ce am adus eu din străinătate şi care nu este pus la socoteală: fotolii şi canapele din piele, dulapuri vintage şi altele. S-a lucrat foarte mult, investiţia încă nu a fost amortizată şi încă mai este de lucru, ca să menţinem calitatea”, a continuat dl Horváth

La fiecare etaj, la capetele palierelor se află câte o terasă fără spaţii vitrale, bogat ornamentate cu dantelării sculptate în lemn. Sunt căutate de cei care doresc să petreacă momente de relaxare, savurându-şi cafeaua, răsfoind o revistă sau citind o carte pe canapelele şi fotoliile de ratan cu perne moi, bucurându-se de priveliştea de ansamblu şi de trilurile păsăretului.

„Când am cumpărat vila, nu mi-am imaginat cât de mult aveau să mă coste drumurile, cel puţin două lunar, 1.200 de kilometri dus-întors. Fiecare m-a costat 500-600 de euro, asta înseamnă că vreo 60.000 de euro pentru du-te-vino. Astăzi vila este ca şi copilul nostru, cu mare plăcere o menajăm, o susţinem şi o întreţinem, pentru că este într-adevăr o frumuseţe, este cea mai frumoasă şi mai atractivă din zona noastră”, a afirmat posesorul imobilului, Ştefan Horváth.

Dacă până la sfârşitul anului 2018 Villa Bella era ocupată în proporţie de 60% de grupuri din Republica Moldova, undeva la 30% turişti din Ungaria, Germania, Belgia, Austria şi Elveţia şi în jur de 10% turişti din România, odată cu apariţie voucherelor de vacanţă balanţa a început să se echilibreze, ajungând la 50% intern şi 50% extern, ne spune managerul Villa Bella, Fazakas Anna-Mária. „Anul acesta nu vreau să mă gândesc cum vom finaliza totul, un lucru e cert, lucrăm cu pierderi enorme, încercăm să ne menţinem la zero, să nu ieşim cu pierderi. Anul acesta putem uita de profiturile din anii anteriori din cauza pandemiei şi a consecinţelor ei, pentru că lucrăm la capacitate de primire de cel mult 40%, cu indulgenţă 50% din spaţiu, din motive de servire a meselor, din motive de distanţare socială, de siguranţă atât pentru noi, cât şi pentru turişti”, punctează gazda noastră.

Ne mai spune, mândră de localitatea natală, că staţiunea Borsec se pretează atât pentru turismul activ, cât şi pentru „odihna sufletului”, că există proceduri minimale pentru cei care suferă de anumite afecţiuni, izvoare centrale pentru cure interne, Băile Ó-Sáros cu bazinele de apă minerală încălzită, Băile din Poiana Zânelor cu apă rece şi multe altele. „Dar nu vom putea să vorbim despre turism balnear decât în momentul în care se va deschide Centrul Multifuncţional. Durerea noastră este că de atâţia ani aşteptăm cu sufletul la gură inaugurarea lui, ne-ar ajuta şi pe noi, iar zona s-ar dezvolta puternic, toată sfera privată, iar pe de altă parte putem primi din nou pacienţi şi turişti care timp de 30-40 de ani au venit la noi să îşi facă procedurile care au consacrat Borsecul”, a remarcat Fazakas Anna-Mária.

Lângă Villa Bella, este în plin proces de reabilitare un alt imobil elegant şi spaţios, marcat de aceeaşi tuşă interbelică. Aflu că a fost cumpărat de Primăria Borsec, care a adus echipe de muncitori tocmai din Deltă. Se munceşte zi-lumină, în paralel la interioare şi în exterior.

Dar este greu de surmontat dezastrul care s-a produs în anii ’90, când staţiunea a decăzut vertiginos, ajungându-se, în 2001, până la excluderea ei din sistemul turistic şi balnear de interes naţional. După privatizare, dotările pentru tratamentul recuperator şi ansamblul clădirilor complexului balnear s-au degradat până la dispariţie, vilele elegante, construite în perioada Imperiului Austro-Ungar şi în cea a Regatului României, s-au vândut, cele mai multe unor firme care le-au folosit pe post de gaj la contractarea unor credite bancare, pe care nu le-au mai achitat vreodată. „Şi am ajuns acum că vilele aparţin unor oameni de afaceri din Kuweit, din Canada, Irlanda, Israel, Ungaria, Republica Moldova, din toate colţurile lumii. Noii proprietari nu au investit nici un leu şi vilele au ajuns ruine, 90 la sută s-a distrus, iar altele au fost demolate”, explică primarul Mik József.

Timp de un deceniu, Borsecul a fost un oraş pustiu, ocolit de turişti. Începând din 2010, noua echipă de la Primărie, instalată în 2008, a demarat „Bătălia pentru Borsec”, iar oraşul a început să se ridice: cu sprijin financiar de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost inaugurat Complexul de schi Speranţa, trei pârtii moderne de schi alăturate fiind puse la dispoziţia iubitorilor sporturilor de iarnă. De îndată ce au apărut pârtiile, au început să se construiască din ce în ce mai multe pensiuni. „Şi dacă în 2008 aveam 86 de locuri de cazare, în prezent sunt 700, datorită pârtiilor. Borsecul a început să fie căutat şi în sezonul estival, încercăm să oferim cât mai multe servicii, cum este Baia micuţă Ó-Sáros cu piscina exterioară, anul trecut am realizat o altă investiţie, pista de bob de vară, după un model al austriecilor, şi astfel domeniul schiabil poate fi folosit tot anul. Merge bine şi este o atracţie pentru turişti”, detaliază primarul Mik József.

În ultimii ani, Primăria Borsec a atras multe fonduri, investite în reabilitarea sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare al oraşului, iar drumurile, toate, au fost modernizate din fonduri europene.

S-au găsit investitori şi pentru renovarea clădirilor părăginite din centrul oraşului, săptămâna trecută s-a semnat contractul pentru fostul cinematograf, fostul cazinou şi pentru vila de lângă acesta. „Policlinica este în reabilitare, deci pot să spun că în câţiva ani şi clădirile din oraş, chiar dacă nu toate, mare parte dintre ele vor fi reabilitate şi ţelul nostru este să ajungem la o capacitate de cazare de 2.500 de locuri în următorii 5-10 ani, în funcţie de cum se vor derula programele la nivel naţional. Dar adevărata relansare a turismului ar însemna să redevenim staţiune balneo-climaterică. De acea ne-am hotărât, în 2010, să reconstruim baza de tratament şi aşa s-au început lucrările la Centrul Balnear, care cuprinde Baza de Tratament şi Centrul Wellness. Din păcate, la cum se prezintă situaţia din România, pleacă un Guvern şi vine altul, lucrările începute nu pot fi continuate. De aproape 10 ani suntem în construcţii şi eu continui să sper că anul viitor vom reuşi să-i deschidem porţile. De atunci se va produce relansarea cu adevărat a turismul balnear în Borsec”, a conchis primarul Mik József.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.