Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

„Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018” | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Cultură » „Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018”
„Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018”

„Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018”

După integrarea în NATO şi UE, reunirea celor două state româneşti trebuie să fie proiectul de ţară al României

Prima temă a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, dezbătută luni, a fost „Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018”. În cadrul discuţiilor s-a evidenţiat că asumarea reunirii cu Republica Moldova trebuie să fie următorul proiect de ţară al României, după integrarea în NATO şi Uniunea Europeană.

În acest sens, preşedintele Comisiei pentru românii din afara graniţelor din Camera Deputaţilor, Constantin Codreanu, a afirmat că „anul 2018 ar trebui să ne prindă în procesul de pregătire a reunirii celor două state româneşti care există acum”, altfel nu putem celebra Centenarul. „Vine anul 2018, este Centenarul Marii Uniri, atunci când unii spun că celebrăm, dar eu, din păcate, spun că nu putem celebra atâta timp cât România nu este întreagă, atât timp cât mai avem o bucată de Românie care se află în afara graniţelor şi cred că anul 2018 ar trebui să ne prindă în procesul de pregătire a reunirii celor două state româneşti care există acum, cele două state româneşti ale noastre. Nu trebuie să ne ferim de acest cuvânt şi este evident că orice discuţie despre un proiect de ţară nu poate fi decât unul despre reunire, nu trebuie să inventăm roata, dimpotrivă, trebuie să spunem clar şi răspicat că acesta e proiectul nostru de ţară după integrarea în NATO şi UE. Nu trebuie să ne ferim de acest lucru, căutând diverse scuze, invocând argumentele: ce o să spună ruşii, ce vor spune nemţii, oricine altcineva. Este important să înţelegem că nici în 1859, nici în 1918 nu a existat o euforie generală pentru acest proiect care a fost unirea şi care este idealul românilor de pretutindeni şi din toate timpurile”, a spus deputatul Constantin Codreanu.

Totodată, acesta este de părere că trebuie să existe o masă critică care să impună clasei politice realizarea acestui proiect. „În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că noi trebuie să ajungem masa critică necesară care să impună clasei politice acest proiect de ţară şi să facem ce s-a întâmplat în Germania, în văzul celor două state, atunci când unirea a fost votată în Parlamentele celor două state germane. Aceasta este calea şi pentru noi, mai ales că avem de partea noastră inclusiv legislaţia internaţională, acordul final de la Helsinki din 1975, care permite modificarea frontierelor între două state în urma unei înţelegeri între ele, o modificare paşnică, pentru asta am pledat şi vom pleda în continuare pentru reunirea paşnică a celor două state româneşti”, a mai afirmat Constantin Codreanu.

Şi deputatul Eugen Tomac s-a arătat convins de faptul că anul viitor se va discuta mult mai mult despre ce s-a întâmplat în ultimii o sută de ani în România şi „ce avem de construit mai departe, obiectivul de ţară – reîntregirea – va rămâne cel mai important obiectiv, pe care românii vor începe să-l înţeleagă din ce în ce mai mult”. „Iar bătălia noastră este să reuşim într-un timp cât mai scurt, fără a forţa lucrurile, să creăm o majoritate în Parlamentul de la Chişinău, care să îşi asume drept proiect pentru Republica Moldova reunirea cu România. Sunt convins că acest lucru se va întâmpla. Mi-e greu să-mi dau seama cât de rapid”, a punctat deputatul.

Republica Moldova, „acest no man’s land dintre cele două plăci tectonice geopolitice reprezentate de UE şi de NATO şi de Rusia pe cealaltă parte”

La rândul său, Eugen Popescu, preşedinte executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni şi moderatorul discuţiilor, a arătat că „reunirea celor două state româneşti, reunirea cu Republica Moldova trebuie să fie proiectul de ţară al României, statul român fiind implicat puternic în stabilizarea zonei şi frontierei UE şi NATO”. „Această frontieră este, deocamdată, frontiera cu Republica Moldova (…) acest no man’s land dintre cele două plăci tectonice geopolitice reprezentate de UE şi de NATO şi de Rusia pe cealaltă parte. În cazul în care România nu-şi va manifesta în mod clar interesul vizavi de interesul cu Republica Moldova, acest no man’s  land va fi ocupat de cealaltă placă tectonică geopolitică, adică de Rusia. Noi trebuie să fim conştienţi că dincolo de Prut sunt trei milioane de români, care sunt ai noştri şi pe care avem datoria morală să-i aducem înapoi acasă. Acest lucru trebuie să fie pe agenda tuturor partidelor politice din România şi să devină o prioritate a statului român”, a spus Eugen Popescu.

„2018 nu este o sărbătoare fără Basarabia, 2018 e despre Basarabia, pentru că graniţele din 1918 nu mai sunt actuale, avem o rană dureroasă la Prut, care separă români de români”

Preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012, George Simion, a afirmat, printre altele, că „anul 2018, respectiv Centenarul Marii Uniri, va avea un rol crucial în definirea proiectului de ţară al României, respectiv reîntregirea naţională”. „În acest sens, duminică, 100 de organizaţii vor lansa un apel pentru ca 2018 să reprezinte anul în care România să-şi asume clar şi fără echivoc acest proiect naţional ca stat şi să aibă grijă de toate componentele unirii, indiferent că se numesc integrare energetică sau înfrăţire între localităţile din cele două state. 2018 nu este o sărbătoare fără Basarabia, 2018 e despre Basarabia, pentru că graniţele din 1918 nu mai sunt actuale, avem o rană dureroasă la Prut, care separă români de români”, a spus George Simion.

Preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012 a catalogat preluarea majorităţii parlamentară de la Chişinău de către „forţele reprezentate de Igor Dodon”, ca un „dezastru”. „Apelul nostru este ca toate forţele româneşti să se unească şi să acţioneze coordonat pentru a câştiga aceste alegeri şi a evita ca forţele reprezentate de Igor Dodon (n.n. – preşedintele Republicii Moldova) să ia majoritatea parlamentară la Chişinău. Ar fi un dezastru. Acest dezastru poate fi evitat, dar acum, înainte de a intra în anul 2018, este timpul acţiunii şi toate forţele politice româneşti trebuie să acţioneze unitar în sensul în care trebuie susţinut un singur bloc unionist peste Prut”, a afirmat George Simion.

Trebuie simplificată procedura de redobândire a cetăţeniei

Preşedintele Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, Vlad Cubreacov, a explicat, printre altele, că în România nu există procedura simplificată privind redobândirea cetăţeniei prin mecanismul recunoaşterii acesteia, sens în care a fost depus un proiect de lege. „În efortul nostru de recuperare a milioanelor de români din fostele teritorii ale României anexate de fosta Uniune Sovietică trebuie să avem în vedere că procedurile trebuie simplificate. Toate statele occidentale, inclusiv Republica Moldova – trebuie să vorbim şi de state extrafrontaliere – au în legile lor despre cetăţenie criteriul recunoaşterii acesteia ca formulă simplificată. România, din păcate, după 1848, nu mai are acest criteriu în legislaţie. De aceea s-au elaborat, în cadrul unui atelier legislativ ţinut la Chişinău în două ediţii, anul acesta, un proiect de lege care va intra în circuitul parlamentar, în dezbatere la Bucureşti, în luna septembrie, prin care propunem completarea legii cetăţeniei cu mecanismul recunoaşterii. Asta ar simplifica foarte mult problema gravă pe care o au cei 800.000 de basarabeni care şi-au depus dosarele de redobândire a cetăţeniei”, a spus Vlad Cubreacov.

„Atunci când vorbeşte despre recunoaştere, proiectul de lege îi are în vedere pe toţi cei care au fost cetăţeni români şi urmaşii acestora din spaţiile care s-au aflat sub jurisdicţia statului român, fie că este vorba despre Maramureşul de Nord, fie că este vorba de Ţinutul Herţa, în nordul Bucovinei, dar include şi o procedură simplificată de acordare la cerere a cetăţeniei române etnicilor români din comunităţile istorice, după modelul şi bunele practici din toate statele vecine şi din Occident, pentru că aceşti cetăţeni, în opinia noastră, nu trebuie trataţi ca străini de cultura şi de limba română”, a afirmat preşedintele Asociaţiei „Răsăritul Românesc”.

Bugetul MRP: 10 milioane de lei pentru 10 milioane de români

Un alt subiect abordat de Vlad Cubreacov a fost bugetul Ministerului Românilor de Pretutindeni (MRP). Potrivit acestuia, în urma analizării strategiei elaborate de minister a rezultat că sunt 10 milioane de români extrafrontalieri. Însă, în urma analizării fondurilor alocate acestui minister, a reieşit că e vorba de 10 milioane de lei. „Raportând la cele 10 milioane de români din afara graniţelor suma alocată, vedem că revine un leu pentru un român, deci noi, românii din afara graniţelor ţării, suntem români de un leu. Aceasta este realitatea obiectivă, dură şi vom cere cu insistenţă ca Guvernul României să mărească fondurile alocate, să aloce fonduri suficiente acestui minister, aşa încât ministerul să-şi poată atinge obiectivele şi misiunea cu demnitate. 10 milioane de români, dacă raportăm la situaţia din regiune, este populaţi unui stat vecin, Ungaria are mai puţin de 10 milioane, Serbia are mai puţin de 10 milioane, deci este o Românie în afara României care cere să fie tratată cu demnitate şi să se răspundă cu mijloace potrivite nevoilor reale economice pe care le întâmpinăm în afara graniţelor ţării”.

Acesta a dat exemplul altor state vecine României, care tratează această problemă cu maximă prioritate. „Am văzut, în Ungaria, de exemplu, Departamentul zis Trianon a primit 300 milioane de euro pentru 3 milioane de maghiari extrafrontalieri. (…) Ar trebui să luăm exemplul bun, să transferăm în România bunele practici care există în statele vecine şi dacă ne-am raporta şi la statele occidentale, am vedea că acolo situaţia este cu mult mai bună”, a mai spus Vlad Cubreacov.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.