Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Harghita, împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita au editat un ghid pentru cadrele didactice despre agresivitate, respectiv au analizat fenomenul de „vorbire urâtă” în şcolile şi liceele din judeţul Harghita.
Psihologul şi inspectorul şcolar Kedves Enikő, din cadrul CJAP Harghita, spunea că cei implicaţi în crearea ghidului despre agresivitate s-au gândit că ar fi util să le ofere cadrelor didactice un sprijin, ştiindu-se foarte bine că fenomenul agresivităţii se manifestă atât în societate, cât şi în şcoli.
„Ghid pentru cadre didactice – despre agresivitate” cuprinde 4 capitole. În primul capitol sunt trecute în revistă câteva aspecte teoretice. În al doilea capitol se vorbeşte despre comportamentul agresiv, pentru ca în al treilea să se amintească formele de agresiune (atât verbală, cât şi fizică) care se întâlnesc în mediul şcolar. În ultimul capitol se oferă metode de prevenţie şi intervenţie care pot fi utilizate de cadrele didactice.
În afara acestor capitole, în ghid mai sunt incluse chestionare care au rolul unor instrumente de lucru pentru întocmirea de planuri de prevenire a agresivităţii la nivelul şcolilor.
„Fiecare şcoală trebuie să aibă o strategie de prevenire şi de combatere a violenţei, astfel că ne-am gândit că aceste instrumente pot fi utile pentru întocmirea acestei strategii”, spunea Kedves Enikő.
„Ceea ce este încă un lucru important – continua aceasta – e faptul că broşura conţine câteva studii de caz, reale, din practica consilierilor şcolari, iar prin introducerea acestora scopul a fost să se arate că în spatele unui comportament se ascund cauze la care nici nu ne gândim”.
Consilierul şcolar Erős Piroska spunea că, din iniţiativa şi cu ajutorul Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică a analizat, în perioada martie-noiembrie 2014, fenomenul de „vorbire” în rândul elevilor din şcolile gimnaziale şi liceele judeţului.
În cadrul discuţiilor focus grup, spunea Erős Piroska, au fost căutate răspunsuri la întrebările Care sunt cauzele vorbirii urâte prezente în şcoli?; Care este frecvenţa vorbirii urâte?; Trebuie să fie ameliorată situaţia? Dacă da, în ce fel?.
La aceste focus grupuri au participat, în medie, câte 15 elevi din ciclul gimnazial şi liceal din zonele Ciuc, Odorhei, Topliţa şi Gheorgheni. De asemenea, în zona Ciuc, au participat la discuţii şi părinţi, profesori, dar şi alţi invitaţi.
În cadrul discuţiilor au fost puse 10 întrebări, iar o parte din răspunsuri le redăm în continuare.
Majoritatea participanţilor la focus grupuri au convingerea că folosirea limbajului agresiv este o formă de căutare a acceptării sau a instrumentului descărcării.
Majoritatea elevilor au constatat că limbajul agresiv sau obscen este folosit foarte des în unităţile de învăţământ. De asemenea, cadrele didactice au constatat că acest fenomen este mai des întâlnit în liceele tehnologice.
De cele mai multe ori, limbajul agresiv sau obscen este folosit „la ora de educaţie fizică”, „când nu este prezent profesorul”, „când elevii scriu lucrare de control”, „când se ceartă”, „la unii este parte a vocabularului activ”, „în timpul pauzelor”, „după ore” etc.
Mulţi folosesc limbajul agresiv doar pentru că „este la modă” să vorbească aşa, iar alţii apelează la înjurături ca mijloc de integrare, dorind să iasă în evidenţă.
Acest limbaj agresiv ori obscen se poate învăţa pretutindeni – familia poate oferi un model, grupul de prieteni, mass-media, Internetul, literatura şi chiar muzica modernă.
Cadrele didactice şi părinţii afirmă că este important să reducem frecvenţa vorbirii urâte, iar unii dintre liceeni au convingerea că nu se poate face nimic, dar nici nu trebuie, pentru că majoritatea tinerilor ştiu cum să se comporte.
La final au fost trase şi o serie de concluzii, din care amintim: limbajul violent este o formă de comunicare acceptată în zilele noastre, fiind un mijloc de acomodare şi de diminuare a tensiunilor; prin folosirea acestui limbaj se înlocuieşte încrederea în sine, iar comportamentul persoanei este unul agresiv; se consideră că prin folosirea acestuia „eşti la modă”.
În ceea ce priveşte concluziile trase în urma răspunsurilor adulţilor se constată că prezenţa limbajului agresiv este frecventă în şcoli. De asemenea, adultul este cel care constată creşterea frecvenţei folosirii vorbirii obscene ori agresive.
Fenomenul cercetat este considerat de către cadrele didactice a fi unul deranjant şi că trebuie ameliorat, chiar prin intermediul unor reglementări în domeniu.
În final, nu trebuie uitat că dacă un copil creşte într-un mediu cu un limbaj agresiv/obscen este dificil să fie schimbat modul lui de exprimare.
LIVIU CÂMPEAN
