Reperele identitare maghiare, tot mai agresiv susţinute în Transilvania

Aflat la Sâncrai, un sat de lângă Odorheiu Secuiesc, la întâlnirea Uniunii Sfântului Rege al aşezărilor care poartă numele de Szentkirály (Sfântul Rege) şi Szentistván (Sfântul Ştefan), Kövér László, preşedintele Parlamentului ungar, s-a remarcat din nou printr-un discurs de un naţionalism virulent, aşa cum ne-au obişnuit liderii de la Budapesta în ultimul timp. El a afirmat că „în secolul 21, oamenilor aleşi pentru supunere şi jefuire li se doreşte, în primul rând, să li se subjuge conştiinţa, nu să li se ocupe ţara, se doreşte să li se înrobească sufletul. Esenţa noului mod de luptă este de a înstrăina omul de comunităţile sale naturale, de stat, de naţiune, de glia natală, de credinţă, de tradiţii şi de a-l scoate din identitatea sa”.

În opinia preşedintelui Parlamentului ungar, nu doar stilul de luptă este nou, dar nici inamicul nu mai este cel vechi: nu poartă însemne ale vreunui stat, nu este susţinut de nici o putere a unui stat – de fapt, el se află în spatele sau deasupra puterii statelor. Potrivit politicianului, acest inamic este format dintr-o „armată de politicieni cumpăraţi sau şantajaţi, din reţele internaţionale de agenţi, denumite ironic ONG-uri, din corporaţii multinaţionale, din companii de comunicare care au devenit imperii mondiale şi din industria conştiinţei occidentale”.

„Ungaria însă a avut şansa (în 1456, în 1848-49 şi în 1956), primită de la Domnul Istoriei, de a rămâne demnă de adevărata libertate, dând un exemplu şi celorlalţi”, a explicat politicianul conform MTI, amintind asistenţei de ce este el acolo şi de ce s-au adunat de fapt: „Continuarea acestei politici va fi miza şi în anul 2022. Deci, să fim pregătiţi!”, a făcut trimitere Kövér László la alegerile parlamentare care vor avea loc anul viitor în Ungaria.

La Uniunea Sfântului Rege participă următoarele localităţi din România: Sâncrăieni (Harghita), Sâncraiu (Cluj), Sâncraiu (Covasna), Ştefăneşti (Mureş), Sâncrai (Harghita), Sâncraiu de Mureş.

Reperele identitare maghiare, tot mai agresiv susţinute pe teritoriul Transilvaniei, au fost completate vineri cu discursul Szili Katalin, însărcinat al premierului ungar, la Săuca (Satu Mare),undea fost inaugurată Casa Memorială Kölcsey Ferenc, edificiu construit cu sprijinul statului maghiar. Expoziţia de la parterul clădirii a fost realizată de Muzeul Literaturii „Petőfi” din Budapesta, o sală fiindu-i dedicată poetului, iar cealaltă imnului naţional al Ungariei, al cărui text poartă semnătura lui Kölcsey.

Principala idee a discursului lui Szili Katalin a fost că sentimentul de apartenenţă la aceeaşi naţiune trebuie consolidat – fireşte, în rândul maghiarilor din ţările vecine Ungariei.

În localitatea unde există un muzeu dedicat imnului maghiar vieţuiesc doar 40 de unguri. (M.G.)

Comentarii:

comentarii