Recoltă bună, în ciuda fenomenelor meteo extreme care au marcat anul agricol | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 17 octombrie 2019
Home » Agricultură/Ecologie » Recoltă bună, în ciuda fenomenelor meteo extreme care au marcat anul agricol
Recoltă bună, în ciuda fenomenelor meteo extreme care au marcat anul agricol

Recoltă bună, în ciuda fenomenelor meteo extreme care au marcat anul agricol

Producţia bună la culturile de primăvară compensează recolta mai slabă obţinută la grâul de toamnă

La orzul de toamnă producţia medie pe judeţ este în jur de 3.500 kilograme la hectar, o producţie „acceptabilă”, ne spune directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Harghita, ing. Török Jenő. La grâul de toamnă, o cultură importantă din punct de vedere al suprafeţei totale însămânţate în judeţ, mai mare decât a cartofului, recolta este cu circa 10% mai mică decât cea de anul trecut, nesperat de bună în condiţiile secetei de la sfârşitul anului, care prevestea o producţie compromisă. „Anul trecut au fost 4 luni de secetă – august, septembrie, octombrie şi noiembrie – şi pregătirea patului germinativ pentru grâul de toamnă s-a făcut cu dificultate. Din acest motiv şi răsărirea a fost neuniformă, pe unele parcele grâul a răsărit abia în primăvară, pe altele au fost densităţi mici şi circa 20% din suprafaţa însămânţată cu grâu de toamnă a trebuit să fie reînsămânţată cu grâu de primăvară sau cu alte culturi”, a explicat ing. Török. În schimb, culturile de primăvară (grâul de primăvară, porumbul, orzoaica, porumbul pentru siloz, sfecla de zahăr şi plantele furajere în general) au evoluat „bine”, deşi anul în curs s-a dovedit la fel de capricios ca precedentul, cu fenomene meteo extreme, de la canicula care a redus considerabil rezervele de apă din sol, la precipitaţii care au depăşit cantitativ mediile lunare în mai, iunie şi iulie, mustind pământul de apa în exces, ori vijelii cu grindină care au culcat lanurile de cereale. „În aceste împrejurări putem spune că a fost un an acceptabil, cu producţii bune, avem o producţie mai slabă de grâu de toamnă, compensată, din fericire, de producţia obţinută la grâul de primăvară şi la orzoaică”, a apreciat şeful Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

Potrivit acestuia, şi fâneţele au dat producţii bune, chiar dacă ploile îndesate de la sfârşitul primăverii au dat de furcă gospodarilor la făcutul şi adunatul fânului. Agricultura modernă s-a dovedit profitabilă în condiţii vitrege. „Mulţi fac siloz sau balotează furajul, îl înfoliază şi fac semi-siloz, semi-fân, care nu trebuie uscat sută la sută şi obţin un furaj de calitate. Am avut probleme la prima coasă, dar la otavă, la a doua şi a treia coasă, la lucernă şi la trifoi nu, iar paiele au fost recoltate în proporţie de peste 80%”, precizează Török Jenő, asigurându-ne că necesarul este acoperit din punct de vedere cantitativ.

„Şi dacă în urmă cu 15 ani miriştilor li se dădeau foc, pentru îndepărtarea resturilor vegetale, anul acesta nu am mai observat nici o parcelă arsă, deşi a fost secetă şi era de ajuns un băţ de chibrit” scăpărat, să incendieze zeci de hectare, a remarcat directorul Direcţiei pentru Agricultură. Porumbul a crescut mare, frumos şi sănătos, iar producţia se anunţă bună.

Preţul de valorificare a producţiei de cartofi a început cu dreptul: de la 1,2 lei până la 1,5 lei kilogramul la producător

Culturile de cartofi au fost recoltate în proporţie de aproximativ 45% până în prezent. Producţia medie este în jur de 25,5 de tone la hectar, apropiată de cea obţinută anul trecut. Există, însă, diferenţe mari în funcţie de zonă, soi, tehnologie şi producător sau de cantitatea de precipitaţii căzută, producţia variind între 13.000 şi 40.000 de kilograme la hectar. „A fost un an complicat, a început bine, plantarea s-a făcut din timp şi în condiţii bune. În mai a plouat între 158 şi 196 de litri/metrul pătrat (l/mp) în funcţie de zonă, iar în iunie şi iulie între 70 şi 110 l/mp. De aceea combaterea buruienilor şi a manei a fost mai greu de realizat. Dar oamenii au învăţat mult din experienţa anului trecut şi au început tratamentele din timp. Deşi era o perioadă critică, fiindcă a plouat zilnic şi s-a intrat mai greu pe parcele, am trecut peste ea cu bine, 80% dintre producători reuşind să combată atacul de mană, iar pagubele au fost mai mici decât anul trecut”, a relatat inginerul Török. Cel mai mult a plouat în Ciucul de Jos. Din cauza excesului de precipitaţii au fost afectate grav 70 de hectare în comuna Cozmeni, 24 de hectare la Sânmartin, 10 hectare la Ciucsângeorgiu, suprafeţe mai mici, de 3-4 hectare, unde apa a băltit între rândurile de cartofi existând în multe zone ale judeţului. Ploile abundente au provocat şi levigarea îngrăşământului din stratul arabil, iar lipsa fertilizanţilor a dus, în ultima perioadă de vegetaţie, la îngălbenirea parţială a culturilor.

Chiar şi aşa, producţia de cartofi este bună, cantitativ aproape de cea obţinută anul trecut şi „destul de bună” din punct de vedere calitativ, susţin specialiştii. Recoltarea cartofului se desfăşoară îngreunat, din cauza tasării solului şi secetei din ultima lună. În Ciucul de Jos şi nu numai, din cauza intrării cu tractoarele în timpul vegetaţiei la ierbicidat şi pentru tratamente, precum şi din cauza cantităţilor mari de precipitaţii căzute, solul s-a tasat, explică ing. Török. Începând din 6 august s-a instalat seceta. „De o lună nu a mai plouat, excepţie făcând ziua de 4 septembrie, când au căzut 2,4 litri de precipitaţii pe metrul pătrat, nesemnificativ. Seceta şi tasarea solului îngreunează serios recoltarea cartofului cu combinele, care scot bulgări de pământ de mari dimensiuni”, a continuat directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

Un semn îmbucurător pentru producători este preţul cartofului, „destul de bun”, confirmă specialiştii. Un kilogram de cartofi se vinde acum la producător începând de la 1,2 lei până la 1,4 lei, chiar 1,5 lei kilogramul. Preţul este în formare, dar producătorii, care au cheltuit mult cu tratamentele pentru combaterea manei în ultimii doi ani, vor ţine la preţ. „Contează şi faptul că ultimele vânzări la cartoful de vară în Lunguleţu (Dâmboviţa) şi Matca (Galaţi) s-au făcut la 1,2-1,4 lei kilogramul şi am auzit că au fost şi camioane din Polonia, care duceau cartofi de la noi. Se pare că nu va fi o presiune aşa de mare din Polonia, pentru că centrul Poloniei a suferit din cauza secetei”, a opinat ing. Török Jenő. Amintim că în toamna anului trecut, după recoltare, preţul de valorificare angro al cartofului a început cu un leu kilogramul, mai puţin decât în prezent, în mai anul acesta a ajuns la 1,8-2 lei kilogramul la producător, iar în piaţă un kilogram de cartofi s-a vândut cu 3,5 lei.

O ploaie sănătoasă ar fi mană cerească pentru culturile nerecoltate. „Dacă seceta va continua, sfecla de zahăr nu se va dezvolta suficient, fiindcă mai are nevoie de precipitaţii, iar porumbul şi porumbul pentru siloz trebuie recoltate cât mai repede, fiindcă au început să se usuce frunzele de la baza plantei”, a conchis şeful Direcţiei pentru Agricultură Harghita. Şi, nu în ultimul rând, ploile ar favoriza şi arăturile de toamnă, pentru semănarea grâului.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.