Realitatea bate filmul sau adevărul gol, goluţ

Ca urmare a numeroaselor luări de poziţie ale cetăţenilor din Topliţa pe reţelele de socializare, primarul municipiului, Stelu Platon, a dispus să se facă o analiză cu privire la evoluţia numărului de persoane de etnie romă din municipiu. Decizia primarului a venit pe fondul nemulţumirilor oamenilor, dar şi pentru că asupra instituţiei primăriei planează suspiciunea că nu ar face nimic pentru rezolvarea situaţiei, drept pentru care d-l primar a trimis rezultatul analizei tuturor forurilor decizionale superioare primăriei, printre cei care au primit rezultatul analizei aflându-se şi redacţia jurnalului „Informaţia Harghitei”. Nefiind for decizional, ziarul „Informaţia Harghitei” va face ceea ce poate, şi anume să aducă la cunoştinţa opiniei publice rezultatul analizei, rezultat pe care îl vom publica integral, fără nici un fel de cosmetizare. Dacă veţi citi până la capăt ceea ce urmează, veţi afla, fără nici un efort, că primarul, primăria, nu privesc nepăsători spre ceea ce se întâmplă în oraş şi spre acele lucruri care-i nemulţumesc pe bună dreptate pe locuitorii urbei. Însă, situaţia, scăpată de sub control, devine din ce în ce mai gravă, pe de o parte pentru că legislaţia în vigoare limitează posibilităţile instituţiei primăriei de a o rezolva, iar pe de altă parte, etnicii romi cu care s-a pricopsit municipiul Topliţa nu sunt dintre cei care respectă legile şi au un comportament civilizat.

În urmă cu 23 de ani

În urmă cu peste 20 de ani – se menţionează în analiza primăriei – în zona Topliţei existau 4 locuinţe în care locuiau 25 de persoane de etnie romă fără a deţine forme legale.

În perioada 2001-2004, Ministerul de Interne a desfăşurat o amplă acţiune de intrare în legalitate a persoanelor de etnie romă, condiţie impusă de Uniunea Europeană în perioada de preaderare a României la UE.

În anul 2002, ca urmare a unor neînţelegeri între membrii comunităţii rome de pe strada Zăpodea, municipalitatea a dispus mutarea a două familii de pe strada Zăpodea pe strada Târgului, sprijinindu-i în vederea ridicării unor locuinţe. În anul 2003 are loc un incendiu în zona de sus a străzii Târgului, ocazie cu care municipalitatea acordă din nou un ajutor pentru refacerea locuinţelor, drept urmare, în loc de 2 locuinţe, câte au ars, se construiesc 5 imobile.

Conform legislaţiei de la acea dată (perioada 2004-2006), înscrierea în Registrul Agricol se făcea în baza declaraţiei persoanei, fără a fi necesare documente doveditoare a proprietăţii (în prezent este obligatorie existenţa documentelor de proprietate).

Zona Pârâul Baicăului este proprietate privată – există date că a fost ocupată „abuziv” cu acordul tacit al foştilor şi actualilor proprietari care ar fi încheiat „contracte de mână” de vânzare-cumpărare a unor părţi din teren sau ar fi perceput locatarilor chirie. Vechii, respectiv noii proprietari nu au întreprins nici un fel de demers în sensul demolării construcţiilor care se află pe proprietatea lor (era de datoria lor să ia aceste măsuri).

În perioada 2009-2010 s-au construit 2 blocuri de locuinţe pe strada Târgului pentru a fi relocate familiile de romi de pe strada Izvoarelor (un bloc), familii stabilite în municipiul Topliţa între anii 1975-1981, ulterior blocul de pe strada Izvoarelor a fost reabilitat prin ANL.

În prezent, pe strada Târgului există 6 numere de casă

La primul număr de casă: locuinţa a fost cumpărată de o familie de romi din Ruşii Munţi, de la un localnic, unde romii respectivi şi-au stabilit domiciliul. În scurt timp, această familie ajunge la un număr de 32 de persoane – copii, nurori, nepoţi şi alte rude – dintre aceştia, 9 persoane s-au mutat la alte adrese, în prezent figurând cu domiciliu stabil în această casă doar 23 de persoane.

Al doilea număr de casă: între anii 2005-2006, o familie de romi cumpără un grajd de pe strada Călimani pe care îl mută pe strada Târgului şi îl transformă în locuinţă. În scurt timp, această familie, tot datorită creşterii natalităţii, ajunge la un număr de 25 de persoane (copii, nepoţi, nurori). În prezent, aici figurează cu domiciliu stabil un număr de 15 persoane (7 s-au mutat la alte adrese, 2 au decedat, una a emigrat).

În al treilea număr de casă: locuia o familie de etnie romă care doar cu copiii şi nepoţii numărau 43 de persoane. În 2002, la acest număr de casă – în realitate fiind mai multe imobile – se mai mută o altă familie de etnie romă din Ciucsângeorgiu. În prezent, la acest număr locuiesc 60 de persoane.

Al patrulea număr de casă: în anul 2000, o familie de romi (care în anul 1973 locuia pe strada Viorelelor) se mută cu cei 17 copii la acest număr de casă. În scurt timp, familia ajunge să aibă 54 de persoane. În prezent, la acest număr de casă figurează 39 de persoane.

Al cincilea număr de casă are următoarea poveste: printr-un testament, 4 persoane de etnie romă moştenesc această casă. La un moment dat, aceste 4 persoane împreună cu familiile lor ajung să numere 110 persoane. În prezent, la această adresă figurează 77 de persoane.

Al şaselea număr de casă: în 2001 se stabilesc aici două familii de etnie romă care ajung să aibă în total 31 de membri. În prezent, la acest număr figurează 28 de persoane.

∗∗∗

În prezent, în zona Pârâul Baicăului sunt 44 construcţii ilegale pentru care s-au aplicat 44 de procese-verbale de contravenţie conform Legii nr. 50/1991, republicată. Acestea au fost atacate în instanţă, 2 fiind câştigate de contestatari, pentru restul făcându-se demersuri pentru obţinerea în instanţă a autorizaţiilor de demolare.

Alte zone din Topliţa locuite de persoane de etnie romă: strada Zăpodea – aici locuiesc 9 adulţi şi 33 de copii, aceştia nefiind proprietari de drept ai locuinţelor şi terenurilor aferente.

Concluzii

În zona Pârâul Baicăului figurează cu domiciliu stabil un număr de 242 de persoane; populaţia romă a migrat în principal din comunele Vătava (jud. Mureş), Teaca (jud. Bistriţa-Năsăud), Gheorgheni, Ciucsângeorgiu şi Sântimbru (jud. Harghita) şi a avut loc în perioada 2000-2004. În perioada 2014-2017 au plecat din Topliţa, din motive diferite, 75 de persoane de etnie romă.

Rata crescută a natalităţii a determinat o creştere semnificativă a populaţiei de etnie romă.

Vânzarea de imobile (a se vedea zona Măgheruş şi nu numai) unor persoane de etnie romă care provin din alte zone ale ţării a determinat stabilirea acestora în municipiul Topliţa.

Legislaţia în vigoare obligă ca la împlinirea vârstei de 14 ani să se elibereze carte de identitate provizorie oricărei persoane care nu prezintă toate documentele necesare eliberării cărţii de identitate (OUG nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu HG nr. 1735/2006).

Legislaţia în vigoare nu limitează numărul de persoane care pot avea domiciliul la o adresă, refuzul funcţionarului de a rezolva solicitarea de schimbare a domiciliului este asimilată infracţiunii de abuz în serviciu.

Urmare a sesizărilor cetăţenilor

De aproximativ un an de zile se procedează la întâlniri periodice între reprezentanţi ai Poliţiei locale, Poliţiei naţionale şi Jandarmeriei cu liderii locali ai etniei rome pentru a se găsi soluţii legale de rezolvare a problemelor sesizate.

La ultima razie privind identificarea persoanelor venite din afara localităţii, razie făcută de către Poliţia locală, Poliţia naţională şi Jandarmeria în zona Pârâul Baicăului, au fost identificaţi doar 2 cetăţeni care nu aveau domiciliul în municipiul Topliţa, ci în municipiul Gheorgheni – şi care erau veniţi în vizită la rude.

Au fost identificate aspecte care sunt de natură să irite populaţia municipiului Topliţa: 1) în zona Târgului, vandalizarea de ani de zile a cimitirului catolic, fără a fi identificaţi făptaşii, în acest sens s-a dispus montarea de camere video pentru monitorizare; 2) prezenţa frecventă a unor grupuri compacte şi numeroase de romi în zona centrală, precum şi în zona Lidl, fără ca organele abilitate (Poliţia locală, Poliţia naţională, Jandarmeria) să găsească soluţii concrete de eliminare a acestui fenomen; 3) este necesar a se menţiona faptul că ajutoarele sociale (sumele aferente) sunt acordate de AJPIS Harghita, Primăria doar preia şi transmite documentele către AJPIS, conform legislaţiei în vigoare. La această dată sunt 134 de beneficiari de ajutor social, toţi cu domiciliul stabil în municipiul Topliţa şi nu în totalitate de etnie romă. Este, de asemenea, de menţionat faptul că refuzul funcţionarului de a da curs solicitărilor de preluare a documentelor necesare întocmirii dosarelor de ajutor este asimilată infracţiunii de abuz în serviciu.

∗∗∗

„Prezenta analiză are la bază date oficiale existente la nivelul Primăriei municipiului Topliţa” – astfel se încheie relatarea situaţiei din acest frumos municipiu, dar care are probleme, unele incredibile. Dacă aveţi sau găsiţi soluţii la problemele topliţenilor, nu ezitaţi să ni le împărtăşiţi. (Aurelia Iluţ)

Comentarii:

comentarii