Reacţii după afişarea rezultatelor de la Bacalaureat | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 15 noiembrie 2018
Home » Învățământ » Reacţii după afişarea rezultatelor de la Bacalaureat
Reacţii după afişarea rezultatelor de la Bacalaureat

Reacţii după afişarea rezultatelor de la Bacalaureat

După ce au fost afişate rezultatele din această sesiune a examenului de Bacalaureat, unde promovabilitatea a fost de sub 60%, preşedintele Consiliului Judeţean şi inspectorul şcolar general al IŞJ Harghita au ţinut o conferinţă de presă în care au ridicat anumite probleme referitoare la sistemul de învăţământ, dar au şi explicat câteva aspecte.

Borboly Csaba: „Nu credem că copiii harghiteni sunt mai proşti sau sunt altfel decât copiii din alte judeţe”

Preşedintele CJ Harghita, Borobly Csaba, a explicat că a dorit să ridice anumite probleme legate de sistemul de învăţământ pentru că în fiecare an, imediat după Bacalaureat, se vorbeşte timp de câteva zile, după care timp de un an nu se mai aminteşte nimic, iar situaţia este neschimbată. Iar principala problemă, consideră acesta, ar fi modul în care se predă şi se învaţă limba română, acolo unde, preciza Borboly Csaba, au picat foarte mulţi etnici maghiari – „dacă ne uităm la compunerea acestui procentaj o să vedem că promovabilitatea în rândul tinerilor români a fost după estimarea noastră de 61,2% şi la maghiari 35,9%”.

„Nu credem că copiii harghiteni sunt mai proşti sau sunt altfel decât copiii din alte judeţe pentru că dacă ne uităm, de exemplu, la examenul din limba maternă se vede că liceenii au reuşit să promoveze într-un procent foarte mare.

(…) Aşadar, considerăm că cetăţenii harghiteni, în acest palier, sunt consideraţi de categoria a II-a în această ţară, pentru că dacă ne uităm şi la acei copii care n-au fost lăsaţi să participe la examen, procentul de promovabilitate este undeva la 20-25%”, spunea Borboly Csaba, care adăuga că din cifrele pe care le are, din 2.516 tineri care au început clasa a XII-a, doar 2.045 s-au prezentat la examen.

Referindu-se la însuşirea limbii române de către etnicii maghiari, preşedintele CJ Harghita preciza că învăţarea limbii „nu trebuie să fie numai o doleanţă, ci şi un fapt pentru cetăţenii judeţului”, iar sistemul educaţional prezent nu lasă copiii maghiari să înveţe.

El a mai arătat că în acest scop s-a înfiinţat şi un grup de lucru pentru învăţarea limbii române, iar în urma unor discuţii şi a unor sondaje s-a constatat că 99% din părinţi şi copii ar dori să înveţe limba română, dar programa actuală nu oferă această posibilitate.

„De aceea ministerul trebuie să ia nişte măsuri şi vom cere analizarea situaţiei din judeţul Harghita în privinţa examenului din limba română: care sunt faptele, care sunt consecinţele şi cum putem să facem nişte revizuiri în aşa fel încât la anul să nu ne mai întâlnim şi să povestim că 57% sau 59% (au promovat examenul – n.a.) şi că trei sferturi din copii sunt lăsaţi pe drum, fără nimic”, a mai adăugat preşedintele CJ.

Acesta a mai adus în discuţie şi configuraţia actuală a învăţământului liceal din judeţ, precizând că în condiţiile în care numărul copiilor scade, numărul de clase teoretice rămâne relativ constant, iar tineri care ar trebui să urmeze o şcoală profesională sunt forţaţi către învăţământul teoretic. „De aceea noi am dori şi am solicitat părinţilor, şcolilor, tuturor factorilor să se gândească bine la alegerea liceului, pentru că altfel conservăm această situaţie – ne întâlnim şi tragem un semnal de alarmă la sfârşitul anului după Bacalaureat şi la anul iarăşi revenim”. Una dintre modalităţile de schimbare a acestui fapt ar fi orientarea profesională, pentru care CJ Harghita ar fi în stare să aloce sume importante de bani Centrului Judeţean de Resurse Educaţionale, dar numai cu condiţia ca aceasta să se facă cum trebuie şi nu doar „2-3 acţiuni de publicitate”.

În 4 ani, reuşita a crescut de la 42,3% la puţin peste 58%

La rândul său, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Judeţean Şcolar Harghita, Petru Gârbea, arăta că tinerii care acum au susţinut examenul de Bacalaureat sunt, practic, generaţia care în urmă cu 4 ani avea Evaluarea Naţională, în clasa a VIII-a. Atunci, în 2014, procentul de promovabilitate la Evaluarea Naţională a fost de 42,3%. Astfel, dacă „ne uităm că de la 42,3%, cu care a terminat clasa a VIII-a s-a ajuns la 58% atunci, poate, imaginea nu este atât de rea cum zice dl preşedinte. Nu este mulţumitoare, dar situaţia de atunci arăta un nivel de cunoştinţe cu care au venit aceşti elevi din clasele primare”, a spus Petru Gârbea.

Acesta consideră că sunt anumite probleme în ceea ce priveşte programa şcolară, care este unitară pentru liceu, indiferent de limba maternă a copilului. Dar, în acelaşi timp amintea că până la urmă s-a reuşit ca pentru clasele gimnaziale (V-VIII) să se realizeze o programă şcolară la Limba şi Literatura Română specifică pentru minorităţi care, pornind de la faptul că nu este o limbă maternă şi trebuie învăţată altfel decât limba maternă şi altfel învăţate acele discipline predate în limba română, permite o altă abordare.

 Şi inspectorul şcolar general spunea că trebuie analizate, la nivel foarte înalt, menirea liceului şi a şcolii profesionale, însă preciza şi faptul că sunt licee tehnologice în care nu se justifică toate clasele de liceu. Şi făcând analiza instituţiilor de învăţământ unde promovabilitatea a fost zero, arăta că unul dintre licee a avut până în prezent profil teoretic, dar în acest an a demarat procedura să treacă pe profil tehnologic iar alte 4 sunt tehnologice, dar unde începând de acum 3 ani se înclină balanţa în favoarea învăţământului profesional, să fie mai puţine clase de liceu.

 Pe lângă inexistenţa unei programe speciale pentru minorităţi, Petru Gârbea a mai motivat şi notele mici la Limba şi Literatura Română obţinute în acest an. Dacă până acum accentul se punea mai mult pe reproducere, o notă de 6 sau 7 putându-se obţine destul de uşor prin memorarea textelor, fără a le şi înţelege, în acest an s-a schimbat abordarea şi s-a avut în vedere mai mult accentul pe competenţe, priceperile de analiză, argumentare, de exprimare liberă, de compunere liberă. Chiar dacă acest lucru se ştia încă de anul trecut, după 11 ani în care elevii au fost pregătiţi mai mult pentru a memora şi a reproduce, decât pentru a crea, într-un singur an nu se pot schimba multe lucruri, ceea ce a generat dificultăţi.

 O explicaţie pentru note este şi prezenţa subiectivismului în corectarea lucrărilor de la Limba şi Literatura Română. De altfel, inspectorul şcolar general al IJŞ Harghita arăta că probleme la această materie au fost şi în alte judeţe, preponderent cu predarea în limba română.

„Contestaţiile cele mai multe tot la această disciplină se depun. Fiind vorba de o disciplină descriptivă şi subiectivismul în evaluare este mai mare. Am fost (judeţul) centru de contestaţie, am evaluat lucrări din judeţul Mureş şi Sibiu; există o regulă ca după evaluarea de către comisia de contestaţie să se compare cu nota iniţială şi dacă diferenţa e mai mare de un punct se pune a 3-a mână să corecteze. Am avut 120-140 de lucrări de Limba şi Literatura Română care au trebuit să fie reevaluate a doua oară pentru că apărea diferenţă mai mare. Am văzut situaţia că de la 7 şi ceva, a ajuns la 10 şi a treia mână (a notat – n.a.) pe la 8 şi jumătate”, explica Petru Gârbea.

În ciuda numărului mare de candidaţi care nu au promovat la Limba şi Literatura Română, inspectorul şcolar spunea că procentele evidenţiază faptul că la această disciplină promovabilitatea pe judeţ a fost de 62,16%, deci mai mare decât procentul de promovabilitate în ansamblu, ceea ce înseamnă că la procentul mic de promovabilitate au contribuit şi eşecurile de la alte materii.

 Dintre cei care s-au înscris la examen, 191 de absolvenţi de liceu nu s-au prezentat. Iar una dintre cauze, era de părere şeful IŞJ Harghita, este şi atitudinea pe care atât tinerii, cât şi părinţii o au faţă de învăţământ şi examen.

„După afişarea rezultatelor au venit nişte părinţi că ei vor să depună contestaţie în numele tinerilor – exemplifica acesta; întreb unde sunt tinerii – fata e plecată la muncă în Austria (era în ziua în care se afişaseră rezultatele); băiatul e plecat în excursie (încă din februarie i-au cumpărat excursia). Din ăia 191, cei mai mulţi lucrează deja în străinătate”.

∗∗∗

Chiar dacă Borboly Csaba a făcut şi o paralelă între notele obţinute de copiii români şi cei maghiari la Limba şi Literatură Română, arătând că promovabilitatea în rândul primei categorii a fost de 61,2%, faţă de 35,9%, nu avea şi o statistică a absolvenţilor din şcolile maghiare care au picat atât la română, cât şi la alte materii. Era interesant de văzut cu cât ar fi crescut procentul de promovabilitate dacă s-ar fi făcut abstracţie de nota de la română, dar ar fi rămas celelalte materii, precum matematica.

Pentru că afirmase că nu crede că tinerii din Harghita sunt mai proşti decât cei din alte judeţe, l-am întrebat pe preşedintele CJ Harghita cum explică, atunci, diferenţa mare de reuşită la Limba şi Literatură Română între licee cu predare în limba maghiară (Marton Aron, Segito Maria sau Benedek Elek).

„Problema principală este că la aceste licee vin copii care nu zic că şi fără şcoală ar trece de Bacalaureat, dar deja sunt copii foarte talentaţi şi eu cred că de la 10 în jos (locul 10 într-un top al promovabilităţii – n.a.) începe ştiinţa educării, cum poţi pe un copil să-l ridici încât să-şi ia Bacalaureatul. Eu vorbesc de (nivelul de – n.a.) jos…

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.