Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei
„Satul românesc este păstrătorul tradiţiei bisericeşti şi culturii naţionale unde s-au desăvârşit valorile spirituale, culturale şi morale ale neamului românesc. Preoţi cu crucea-n frunte au vegheat ca neamul să nu piară, mai ales în Ardealul nostru străbun, când mulţi lupi vor să ne dezbine. Dezbinarea este o boală care nu lasă să izbândească fapte mari”, a rostit Preasfinţia Sa Andrei Moldovan, ierarhul Episcopiei Covasnei şi Harghitei, în debutul Adunării Eparhiale ce a avut loc sâmbătă, la Miercurea Ciuc, ca ison al Anului omagial al satului românesc, al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari, proclamat astfel de către Biserica Ortodoxă Română în 2019. „În prezent, satul românesc traversează o criză gravă – fiind răstignit între nostalgie şi nepăsare, abandonare practică, între identitate tradiţională şi supravieţuire precară”– a continuat ierarhul, dând dovadă de o profundă şi aplicată înţelegere a acestui tragic fenomen social. „Locurile natale sunt părăsite de generaţiile tinere, iar solidaritatea dintre oameni este tot mai redusă. Pământul îşi pierde proprietarul. Tradiţiile populare, cu o profundă conotaţie spirituală, sunt date uitării. Marea problemă a noastră este depopularea satelor din cauza fenomenului emigraţiei a tinerilor în străinătate. În multe sate, intelectualul, de multe ori şomer, a rămas preotul şi familia acestuia. (…) Trebuie mai multă cooperare între preot, primar, medic şi dascălii din şcoli, pentru a susţine şi ameliora viaţa satului românesc. Din nefericire, este limpede pentru noi toţi că satul românesc nu mai este astăzi ce era cu mulţi ani în urmă, dar nici nu se poate spune că nimic din ceea ce a fost în trecut nu mai poate fi recuperat sau cultivat astăzi”, a conchis PS Andrei. Referindu-se la aceeaşi temă, preotul protopop Dumitru Apostol a completat că se duc în străinătate nu numai tinerii, „ci şi părinţii acestora, iar cei tineri îşi iau case şi nasc acolo – aceia nu se mai întorc. Nu se poate face nimic împotriva depopulării satelor, libertatea de mişcare este nu numai un drept fundamental, ci este şi dată de Dumnezeu”.
Din raportul asupra activităţii bisericeşti prezentat de preotul Teodor Bijec reiese că Episcopia Covasnei şi Harghitei are un număr de 125 parohii organizate în 4 protopopiate, din care 36 parohii urbane şi 89 parohii rurale. În jurisdicţia acesteia se află 4 biserici, 3 capele de spital şi capele militare, iar în jurisdicţia canonico-administrativă funcţionează 9 mănăstiri, 3 schituri şi 3 metocuri episcopale, cu un număr total de 127 vieţuitori, din care 34 monahi şi 93 monahii. Dintre aceştia, un număr de 46 vieţuitori ai sfintelor mănăstiri au studii superioare.
Principalele evenimente ale anului trecut le-au constituit hramurile mănăstirilor, schiturilor şi parohiilor la care Chiriarhul a slujit, evenimentele culturale, precum şi participările ierarhului la 5 sesiuni ale Sfântului Sinod, la constituirea Adunării Naţionale Bisericeşti, la evenimentele legate de sfinţirea Catedralei Naţionale, la alte momente importante din cadrul eparhiilor din ţară şi străinătate (în Arhiepiscopiile Bucureştilor, Iaşilor, Sibiului, Vadului, Feleacului şi Clujului, Craiovei, Alba Iuliei, Râmnicului, Romanului şi Bacăului; în Episcopiile Maramureşului şi Sătmarului, Caransebeşului, Tulcii, Devei şi Hunedoarei, iar în afara ţării, în Mitropolia de Ruse şi apoi în Capadocia).
În anul 2018 au avut loc ample lucrări de reparaţii la un număr de 59 biserici parohiale, 34 case parohiale şi la centrele culturale din municipiile Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc; se află în faze avansate de construcţie biserica de la Metocul Episcopal Sita Buzăului-Vârtej şi 2 biserici parohiale; s-au finalizat lucrările de pictură la 3 biserici şi se continuă la alte şase. În incinta Centrului Eparhial se află în fază avansată de construcţie Paraclisul Episcopal cu hramurile „Soborul Sfinţilor Apostoli şi Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici”, a cărui piatră de temelie a fost aşezată de către Preasfinţitul Părinte Andrei în aprilie 2018, iar Crucea a fost deja aşezată pe turlă în data de 20 decembrie. Totodată, la Catedrala Episcopală a fost montată noua catapeteasmă din stejar poleit, având icoane pictate pe lemn de către vieţuitoarele Sfintei Mănăstiri Izvoru Mureşului. Se continuă lucrările la mai multe altare de vară, valoarea totală a investiţiilor pe anul 2018 pentru lucrările de construcţii, reparaţii şi pictură la lăcaşurile de cult şi alte edificii bisericeşti din cadrul Eparhiei fiind de 7.437.827 lei.
Prezentând raportul activităţii filantropice şi de asistenţă socială, pr. Cristian Cristinoi a amintit că Asociaţia de Binefacere „Sf. Justina” (Mărcuş) are în grijă permanentă 16 copii, iar la final de săptămână 30, că Episcopia oferă o masă pentru 129 de copii din Moglăneşti, rechizite, alimente şi îmbrăcăminte copiilor săraci din Eliseni, Araci, Vâlcele şi Hetea, bursă de 200 lei/lunar pentru elevii şi studenţii cu nevoi materiale; s-a amintit apoi ajutorul acordat celor 90 de gospodării sinistrate din Băcel şi Lunca Mărcuş, cadourile oferite copiilor şi persoanelor în vârstă din centrele sociale, despre proiectele şi acţiunile Asociaţiei Social-Educative „Andrei Şaguna”. Activităţile social-filantropice ale Centrului Eparhial însumează pentru anul trecut 290.000 lei, plus ajutoare în îmbrăcăminte, alimente, rechizite, materiale de construcţie etc.
Amintind că biserica rămâne în continuare instituţia cu gradul cel mai ridicat de încredere al populaţiei, dl Jean-Adrian Andrei a promis că Instituţia Prefectului va sprijini toate manifestările Anului omagial al satului românesc, locul de unde toţi ne tragem rădăcinile, iar referindu-se la faptul că, în Anul Centenarului, Consiliul Judeţean Covasna n-a dat nici un leuţ Bisericii Ortodoxe, prefectul de Harghita a spus că sumele date de consiliile judeţene sunt, în fond, tot de la Guvernul României, doar că acesta e traseul legal.
După relatările privind lipsa grupelor în grădiniţe, a claselor şi şcolilor româneşti în cele două judeţe, preotul veteran Grigore Vizoli a afirmat că întotdeauna, dacă nu suntem atenţi, istoria se repetă: „în Joseniul în care m-am născut eram 50 de români şi nici o şcoală în limba noastră. Iată că retrăim acele vremi!”. Alt vorbitor, auzind de fetiţa Mara din zona Vlăhiţei care nu ştie, realmente, nici un cuvânt românesc, a spus că, citind manualul de maghiarizare a numelor al lui Telkes Simon, „se poate merge şi invers, adică să reromânizăm numele care au fost maghiarizate”.
După ce preotul Sebastian Pârvu a făcut o sinteză a bogatelor realizări culturale ale Episcopiei – sau desfăşurate sub frontispiciul acesteia – prof. dr. Ioan Lăcătuşu a insistat asupra întocmirii şi publicării de monografii ale parohiilor şi a satelor în vederea valorificării fondului arhivistic al unităţilor bisericeşti, care pot la rându-le pune în valoare şi viaţa satului românesc, în acord cu tema stabilită de către Sfântul Sinod pentru anul 2019 şi a propus editarea unui volum aniversar, a unui film documentar şi a mai multor simpozioane şi expoziţii foto-documentare care să pună în lumină cea mai mare realizare din ultimul secol al românilor din judeţele Covasna şi Harghita – înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, o episcopie misionară pentru românii din inima ţării.
După aprobarea rapoartelor pe sectoare, plenul Adunării Eparhiale a formulat unele propuneri pentru viitorul imediat, între care se prenumără înfiinţarea Aşezământului Monahal „Sfântul Ierarh Doctor Luca al Crimeei” în cadrul Mănăstirii Izvoru Mureşului, destinat îngrijirii monahiilor înaintate în vârstă, organizarea unor manifestări duhovniceşti şi culturale cu prilejul aniversării împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi instituirea „Diplomei Omagiale a susţinătorilor satului românesc în Episcopia Covasnei şi Harghitei”, care a fost acordată cu această ocazie membrilor Adunării Eparhiale şi invitaţilor onorifici, înfiinţarea de asociaţii comunitare şi de tineret în cele două judeţe ale Eparhiei pentru păstrarea identităţii spirituale, culturale şi identitare româneşti în contextul actual tot mai marcat de pierderea acestor valori. (M. Groza)
