Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Proiectul de lege include, cu dedicaţie specială, aproape toate amendamentele UDMR ∗ Serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română ∗ Practic, prin eliminarea pragului de 20% toate cele 20 de limbi minoritare devin limbi oficiale de stat în întreg sistemul administrativ din România ∗ Cele 636 de articole ascund o serie de prevederi care erodează suveranitatea României, definită, printre altele, de limba oficială expusă în Constituţie ∗ În forma propusă Codul Administrativ oferă facilităţi de utilizare, practic ca limbă oficială, a limbii de stat a Ungariei în beneficiul unor cetăţeni ungari aflaţi pe teritoriul României.
Deputatul de Mureş Marius Paşcan a declarat că propunerile de modificare a Codului administrativ urmăresc oficializarea limbii maghiare în România, lucru care „lezează” suveranitatea ţării. Ca atare, Partidul Mişcarea Populară va sesiza Curtea Constituţională a României, imediat ce Codul Administrativ, votat de Senat în data de 11 iunie, va fi adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. Acesta a detaliat mecanismele prin care UDMR, prin Codul Administrativ, va încerca să obţină nu doar oficializarea limbii maghiare, ci şi autonomia teritorială.
„Prin noul Cod Administrativ, pe cale să fie adoptat de Parlament, este parafată legislativ strategia pe termen lung de edificare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, în regiunile botezate separatist drept „Ţinutul Secuiesc” şi „Partium”. În ansamblu, modificările legislative în domeniul administraţiei publice sunt de fond, nu de formă.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, declara la o emisiune a postului public de televiziune M1 din Ungaria că, într-adevăr, acesta este scopul. „Putem să spunem că acesta va fi un pas spre realizarea diferitelor forme de autonomie teritorială”, a spus Borboly.
Anterior, deputatul Marius Paşcan declarase că „proiectul de lege include, cu dedicaţie specială, aproape toate amendamentele UDMR, prin care constatăm deteriorarea statutului de limbă oficială chiar a limbii române şi setează baza legală a oficializării limbii maghiare în România. Este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituţiile prefectului şi serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Concret, serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, precum Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, pentru Protecţia Consumatorului, Protecţia Mediului sau pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, ori Agenţia Sanitară-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi alte zeci de instituţii deconcentrate vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română”, a explicat Paşcan.
Potrivit preşedintelui executiv al PMP, modificările la Codul Administrativ capătă o greutate şi mai mare, din punct de vedere al pericolului pe care le reprezintă, dacă „analizăm întregul context din perspectiva declaraţiilor premierului Ungariei, Viktor Orban, care a susţinut, inechivoc şi răspicat, că urmăreşte unificarea naţiunii peste graniţe”.
<În prezent, cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale pot utiliza limba maternă doar în raportul cu autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean doar în zonele în care au o pondere de 20% din numărul locuitorilor. Noutatea adusă de Codul Administrativ adoptat deja la Senat vine din introducerea art. 94 alin 1 care prevede faptul că „În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte”, scrie Dan Tanasă pe blogul său.
Oficializarea de jure a tuturor celor 20 de limbi minoritare în sistemul administrativ din România este dată de eliminarea pragului celor 20%, propusă în Codul administrativ de UDMR, pentru utilizarea limbii materne în prefecturi şi serviciile publice deconcentrate. La art. 94 alin. 2 forma adoptată la Senat şi înaintată la Cameră prevede faptul că „Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”. UDMR a mai încercat, fără un rezultat favorabil, să obţină legiferarea acestei prevederi şi anul trecut prin modificarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. Practic, prin eliminarea pragului de 20% toate cele 20 de limbi minoritare devin limbi oficiale de stat în întreg sistemul administrativ din România.
Mai mult, tot la propunerea UDMR, Codul Administrativ adoptat de Senat cu votul senatorilor PSD şi ALDE şi înaintat spre adoptare la Camera Deputaţilor va introduce pentru prima dată în România obligativitatea ca instituţiile publice să aibă formulare şi texte administrative în limba maternă. Astfel, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul Administrativ, „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale şi entităţile prevăzute la art. 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate acestora, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba minorităţii naţionale respective şi primesc răspunsul atât în limba română, cât şi în limba minorităţii naţionale respective” iar potrivit art. 195 alin. 3 din Codul Administrativ, „În scopul exercitării dreptului prevăzut la alineatul (2), autorităţile publice şi entităţile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obligaţia să pună la dispoziţia cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale formulare şi texte administrative de uz curent şi în limba lor maternă”.
Utilizarea limbii maghiare în spaţiul public devine obligatorie pentru prefecturi şi serviciile publice deconcentrate care sunt obligate, potrivit art. 195 alin. 6 să asigure „inscripţionarea denumirii localităţilor, a străzilor, a pieţelor şi a parcurilor, a denumirii instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba minorităţii naţionale respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2)”>, scrie mai departe Dan Tanasă.
„Cele 636 de articole ascund o serie de prevederi care erodează suveranitatea României, definită, printre altele, de limba oficială expusă în Constituţie. Astfel, art. 94 menţionează că „[…] prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte”, pentru un prag al minorităţii de 20%. Concret, serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, precum ANPC sau Garda Financiară, vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română. Mai mult, în cadrul aceluiaşi articol, la alineatul 2, pragul de 20% menţionat anterior poate să fie contestat în cadrul entităţilor descrise mai sus, decizia fiind lăsată la nivelul organelor deliberative abilitate”, scrie ziarul Adevărul.
Mai departe, cotidianul central apreciază că „există şi riscul major de extindere a utilizării limbii maghiare şi de introducere a obligativităţii utilizării în condiţiile în care peste 350.000 de etnici maghiari din România au obţinut cetăţenia ungară, ceea ce înseamnă oferirea unor facilităţi de utilizare, practic ca limbă oficială, a limbii de stat a Ungariei în beneficiul unor cetăţeni ungari aflaţi pe teritoriul României. Dacă ar fi să ne raportăm strict la normele internaţionale, odată dobândită cetăţenia ungară, statutul cetăţenilor respectivi se schimbă radical, aceştia ieşind de facto din categoria de membri ai unei minorităţi etnice şi intrând în categoria unor membri ai unei alte naţiuni”.
Vicepreşedintele ALDE, deputatul de Suceava Alexandru Băişanu, a declarat vineri, conform News Bucovina, că nu poate susţine prevederile din Codul Administrativ care permit folosirea limbii maghiare în administraţie şi dacă ponderea minorităţii este mai mică de 20 la sută din numărul locuitorilor.
„Eu o asemenea prevedere nu pot vota. În România, orice cetăţean, indiferent de etnie, avem 18 etnii, trebuie să ştie să vorbească şi să scrie în limba română”, a declarat Băişanu, explicând că, potrivit prevederilor europene în domeniul minorităţilor naţionale, „tratamentul preferenţial nu poate să fie acordat în alte domenii în afară de educaţie şi cultură, decât în cazuri excepţionale”.
„Este periculos un asemenea precedent. Pericolul nu rezidă din faptul că se vor pune plăcuţe bilingve în toată ţara, ci că se schimbă Constituţia printr-o modificare legislativă şi se introduce o a doua limbă oficială a ţării”, a spus Băişanu.
El a arătat că articolul 13 al Constituţiei stipulează că „în România, limba oficială este limba română” şi nu poate fi de acord ca o altă limbă să fie folosită în administraţie. „Prin absurd, să ne imaginăm că se vor putea folosi toate cele 18 limbi ale minorităţilor naţionale în administraţia din România. Am transforma România în Babilon. Dacă toate minorităţile naţionale ar cere să se folosească limba lor în administraţie, am avea 18 limbi oficiale în România”, a atras atenţia Alexandru Băişanu.
