Proiect unic în ţară: patru judeţe se aliază pentru a realiza Planul Urbanistic Zonal pentru o parte dintr-un masiv montan (II) | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 8 august 2020
Home » Economic » Proiect unic în ţară: patru judeţe se aliază pentru a realiza Planul Urbanistic Zonal pentru o parte dintr-un masiv montan (II)
Proiect unic în ţară: patru judeţe se aliază pentru a realiza Planul Urbanistic Zonal pentru o parte dintr-un masiv montan (II)
Charlie Ottley și Cristian Tabără

Proiect unic în ţară: patru judeţe se aliază pentru a realiza Planul Urbanistic Zonal pentru o parte dintr-un masiv montan (II)

  • Reprezentanţi ai consiliilor judeţene din Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava s-au întâlnit pentru a începe unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte – PUZ Munţilor Călimani-Giurgeu n La prima întâlnire s-a vorbit despre două posibile direcţii de urmat: dezvoltarea unui turism de masă, industrial, respectiv a unuia tradiţional

La iniţiativa Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Călimani-Giurgeu, Harghita a fost gazda unei prime dezbateri legate de realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) al Munţilor Călimani, la care au participat reprezentanţi ai patru consilii judeţene. Iulia Paşcan, preşedintele ADI Călimani-Giurgeu, spunea că ideea este veche şi că a fost cuprinsă într-un proiect acum 3 ani, dar ea s-a materializat doar acum.

Pentru realizarea PUZ ar trebui să conlucreze 4 judeţe – Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava – fiecare dintre ele urmând să-şi stabilească teritoriul din Călimani care să fie cuprins în plan.

La prima întâlnire, care a fost găzduită de judeţul nostru, chiar în Munţii Călimani, au participat reprezentanţii celor patru judeţe, dar şi doi oameni de televiziune – Charlie Ottley şi Cristian Tabără. S-au adus în discuţie aspectele juridice şi modul de asociere în vederea realizării acestui plan urbanistic, modul de dezvoltare a turismului, dar s-au stabilit şi câteva teme pentru următoarele întâlniri.

Un posibil plan de amenajare teritorială interjudeţean

Încă de la începutul discuţiilor, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita preciza că, în urma discuţiilor avute cu arhitectul şef al judeţului, Fülöp Otillia, s-a luat în considerare posibilitatea ca „nu PUZ-ul să fie primordial ca să-l facem, ci un Plan de Amenajare Teritorială Zonală Interjudeţeană (PATZI) prin care să stabilim direcţiile, căile de acces”. Şi abia după ce acest PATZI ar fi finalizat, să se facă autorizările pe segmentele dorite, pentru că s-ar putea să se ajungă la concluzia că vor fi zone în care nici nu se va intra. „După aceea se determină unde sunt terenurile care o să fie urbanizate, unde se poate construi şi unde nu se poate, se determină traseul drumurilor, traseele turistice”, continua Fülöp Otillia.

Ideea realizării unui PATZI a fost îmbrăţişată şi de vecinii mureşeni, care spuneau că baza juridică către un PUZ ar trebui făcută prin acest plan interjudeţean.

Un turism industrial…

Amintind de realizarea PUZ Munţii Harghitei, început în urmă cu aproximativ un deceniu şi care se află în prag de finalizare, Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, spunea că „toţi experţii cu care am lucrat în aceşti 10 ani ne-au zis că în România cel mai mare şi cel mai eficient domeniu schiabil se poate realiza aici, în Munţii Călimani. Deci, putem să fim şi peste Valea Prahovei sau Poiana Braşov”.

Un atu în crearea unui domeniu schiabil în Călimani este şi prezenţa fostei exploatări miniere, astfel că o parte din infrastructura necesară ar exista deja (de exemplu reţeaua de înaltă tensiune) şi nu ar trebuie făcute toate lucrurile de la zero, ceea ce ar reduce din costuri.

Dar domeniul schiabil ar fi doar un exemplu din multe alte lucruri care se pot face în zonă, spunea Borboly Csaba. Indiferent ce s-ar alege – domeniul schiabil sau nu – trebuie însă găsită soluţia să nu se atingă natura.

Acelaşi lucru îl arăta şi reprezentantul Consiliului Judeţean Suceava, care spunea că „paradoxul este că, chiar dacă va fi un efort, sper eu comun, foarte mare pentru o documentaţie foarte stufoasă, pornind poate chiar cu un Plan de Amenajare a Teritoriului Interjudeţean ca şi document director şi terminând cu ultimele etape de autorizare, intervenţiile umane ar trebui să fie foarte mici în această zonă”.

…sau un turism bazat pe promovarea arhitecturii satelor?

Jurnalistul britanic Charlie Ottley (a realizat documentarul Wild Carpathia, difuzat în peste 100 de ţări şi catalogat ca fiind unul dintre cele mai frumoase filme despre România) spunea că dacă prin intermediul BBC, România este prezentată, în jurul lumii, ca fiind un colţ sălbatic al Europei, atunci se poate spune că Harghita este colţul sălbatic al României.

Charlie Ottley respingea ideea creării unui domeniu schiabil în Munţii Călimani şi recomanda ca atenţia să se îndrepte către valorificarea lucrurilor deja existente: sălbăticia, biodiversitatea şi patrimoniul arhitectural din zonă, al caselor vechi din satele din împrejurimi. Spunea că, în condiţiile în care există Munţii Făgăraş sau Valea Prahovei, un domeniu schiabil construit în Călimani s-ar putea să nu atragă turişti străini şi să fie folosit numai de către localnici. De asemenea, nu trebuie uitat nici faptul că în fiecare an iernile devin tot mai scurte, ceea ce ar duce la pierderi financiare.

De asemenea, impactul enviromental al unui resort de schi realizat de la zero într-o zonă protejată ar putea atrage o reputaţie foarte proastă din partea multor entităţi: concerne internaţionale, oameni, personalităţi ca prinţul Charles, cărora le pasă de această ţară – spunea jurnalistul britanic.

Aşadar – concluziona Charlie Ottley – în loc să se cheltuiască zeci de milioane pentru un domeniu schiabil care poate nu va aduce profitul scontat, ar fi mai bine ca acei bani să se îndrepte către protejarea zonelor sălbatice şi a patrimoniului. „Luaţi acei bani şi restauraţi Borsecul ca să-l faceţi capitala turismului balnear pentru toată România, pentru că Băile Herculane a eşuat. (…) Clădirile frumoase (din Borsec – n.a.) ar putea deveni în multe cazuri hoteluri. Oameni nu numai din toată România ar veni să vadă Borsecul, oameni din străinătate ar veni şi ar experimenta beneficiile medicale ale apelor de acolo.

(…) Nu este gaz în Topliţa. Gazul se opreşte la Topliţa şi oamenii nu-şi pot deschide pensiuni în agroturism, pentru că e prea scump cu lemne de foc. Deci, în locul unui resort de schi, de ce să nu cheltuim banii pentru a conecta Topliţa cu gaz?”.

Charlie Ottley mai spunea că acest tip de turism poate fi completat de cel montan, care să cuprindă inclusiv ciclismul montan sau schi crosul, care ar avea un impact redus asupra mediului.

Poveştile Borsecului

Cristian Tabără, realizator de emisiuni TV, preciza că turismul e o combinaţie de două lucruri – de obiective şi de poveşti – oferind exemplul Greciei, unde „te duci pe un promontoriu stâncos ţi se spune de aici a privit Ulise către Itaca şi tu te uiţi peste mare şi nu vezi nici Itaca, nici pe Ulise, dar ai plătit 10 euro pentru asta”.

În cazul zonei de nord a judeţului poveştile s-ar putea învârti în jurul Borsecului, preciza Cristian Tabără. „De Borsec e aproape Tulgheşul, de Tulgheş e aproape Grinţieşul. Dar puţină lume mai ştie că ultimii haiduci moderni au fost în zona Grinţieşului şi că ultimele lor lovituri, foarte moderne şi făcute în stilul hold up-urilor din timpul prohibiţiei americane, s-au făcut la Borsec, cu jefuirea băncii – cu maşini, exact ca gangsterii americani, au jefuit banca din Borsec, şi nu o dată”.

Tot acesta amintea de faptul că reprezentanţii fabricii de apă minerală pot să povestească despre felul în care în jurul New York-ului există două brand-uri pe care le ştie toată lumea: Lukoil (cele mai multe benzinării de pe lângă New York sunt Lukoil) şi cea mai bine vândută apă minerală acolo este Borsecul.

„Pe de altă parte – oferea un alt exemplu de poveste Cristian Tabără – împreună cu colegii din Suceava puteţi comunica că pe tot arealul acesta de la Borsec, Bilbor şi mergând până în Suceava, este cea mai mare concentrare de izvoare de apă minerală naturală pe unitate teritorială din lume. Nu mai există nicăieri aşa ceva.

Povestea asta împachetată şi vândută turistului care vine să se bucure de casele de care vorbeşte Charlie de la Subcetate sau de alt undeva, atrage ca pâinea caldă”.

„Diversitatea este cea mai bună sursă pentru comunicare turistică şi în momentul în care poţi să-ţi enumeri unicatele. Trecem puţin spre Suceava, la exploatarea de sulf, care este un unicat mondial: nicăieri în lume nu poţi studia cu ochiul liber, pe o jumătate de munte tăiat, fenomenul de vulcanocarst. Universităţi întregi ar dori să vină să vadă cum anume arată fenomenul de vulcanocarst”.

„Nouă ne lipseşte încrederea în acest tip de comunicare, cu toate că turismul de dincolo se bazează pe vânzarea poveştilor. Dacă poveştile au şi o bază reală, cu atât mai bine. Şi bază reală există” – concluziona Cristian Tabără.

O posibilă următoare întâlnire în august

Următoarea întâlnire a reprezentanţilor celor patru judeţe se preconizează a fi la sfârşitul lunii august. Iar până atunci, spunea Borboly Csaba, ar fi bine ca fiecare parte să pregătească câteva puncte de pornire.

În primul rând, pentru că fiecare judeţ are propria viziune asupra teritoriului din Călimani care se află pe raza sa administrativă, fiecare să vină cu ideile sale şi să fie discutate. De asemenea, fiecare judeţ să-şi delimiteze terenul care să fie introdus în plan.

Tot până în august ar trebui să se facă şi propunerea de asociere. Aceasta ar urma să fie făcută de Consiliul Judeţean Harghita şi, ulterior, să fie discutată împreună cu juriştii din celelalte trei judeţe.

Din planurile de management, din propriile strategii, din GAL (Grupuri de Acţiune Locală) fiecare judeţ ar trebui să selecteze documentele care se referă la zona avută în vedere pentru a putea fi puse la un loc.

Tot până luna viitoare ar trebui făcută o adresă comună către Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării pentru a se prezenta ideea de realizare a PUZ Munţii Călimani.

De asemenea, a fost solicitat şi ajutorul lui Charlie Ottley şi al lui Cristian Tabără pentru realizarea unor materiale cu care să se intre la ministere şi prin care să se sensibilizeze factorii de decizie din zonă – primari, viceprimari, consilieri, preoţi, ONG-şti.

Iar unul dintre cele mai importante puncte ca „temă de casă” a fost acela de a se crea un grup de lucru care să se întâlnească periodic, online.

Concluzii după prima întâlnire

Deşi în cadrul primei întâlniri au fost discutate doar câteva aspecte generale, introductive, totuşi, s-au putut trage şi câteva concluzii.

Alexandru Cîmpeanu, vicepreşedinte CJ Mureş: „Apreciez că ideea lansată de ADI Călimani-Giurgeu este una aducătoare de beneficii pentru toate judeţele care deţin pe teritoriul administrativ o anumită suprafaţă în zona Munţilor Călimani. (…) Cu siguranţă va fi amenajat un Plan de Amenajare a Teritoriului Interjudeţean ca document strategic şi sper ca într-un termen rezonabil să putem duce la bun sfârşit şi demersul pentru realizarea unui Plan Urbanistic Zonal care să reglementeze urbanistic zona Munţilor Călimani pe perimetrul vizat, în aşa fel încât, pe de o parte, să fie un instrument de lucru şi de dezvoltare al zonei şi al comunităţilor, dar în egală măsură să asigure protejarea biodiversităţii”.

Cristina Fărcaş Rotariu, şef Serviciu Urbanism, amenajarea teritoriului CJ Bistriţa-Năsăud: „Va fi mult de muncă pentru că este un proiect complex şi este destul de vizionar, dar nu imposibil. Trebuie văzute punctele comune, ce ne pot lega, ce ne pot îndruma să punem toţi umărul spre o anumită direcţie. Sper să şi reuşim.

Pare puţin de speriat la început, dar sper să ajungem în direcţia bună”.

Tudor George Andriu, arhitect şef CJ Suceava: „Nu cred că se pot trage concluzii după o întâlnire atât de scurtă. Concluziile finale vor veni după mai multe şedinţe ale viitorului grup de lucru.

Sper ca această documentaţie să aibă finalitate şi poate chiar mai repede de acei 10 ani (timpul în care CJ Harghita a realizat PUZ Munţii Harghitei – n.a.). Important e să pornim colaborarea cât mai repede şi să ţinem legătura, chiar dacă nu neapărat fizic, aşa cum am făcut astăzi”.

Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita: „Eu cred că suntem pe drumul cel mai bun şi orice drum lung începe cu primul pas, iar pasul făcut azi va avea ecou (…). Acum ar trebui să punem la capăt toate propunerile, ideile, posibilităţile din cadrul celor 4 judeţe, ar trebui să aducem la masă şi cele două ministere de resort şi cred că am putea face cel mai mare proiect de acest tip din ţară. Dar nu asta este scopul nostru, să facem cel mai mare proiect sau să fim primii. Acest munte este o resursă care trebuie dezvoltată sustenabil şi poate să aducă vizitatori, bani, mândrie. (…) Noi suntem optimişti”.

Ion Proca, prefectul judeţului Harghita: „Cea mai importantă dintre concluzii este că s-a ţinut această întâlnire şi că entuziasmul avut de cei mai mulţi dintre cei prezenţi a fost evident. Înseamnă că sunt şanse mari ca acest proiect să fie în ochii noştri”.

Având o strânsă legătură cu zona de nord a judeţului şi cunoscând-o bine, l-am întrebat pe Ion Proca care dintre cele două direcţii de dezvoltare – turismul industrial sau cel tradiţional – s-ar preta mai bine posibilităţilor din regiune.

„Eu cred că dacă am fi fost fără Charlie Ottley şi fără Cristi Tabără am fi fost mai degrabă porniţi către varianta turismului industrial. (…) Rafinamentul sugestiilor pe care invitaţii noştri l-au băgat în discuţie şi anume conservarea pe cât posibil mai mult a specificităţii zonei, cred că ne-a pus pe mulţi pe gânduri”.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.