Program pentru elaborarea unui Cod de bună convieţuire între românii şi maghiarii din judeţ, aprobat de CJ Harghita

Sondaj telefonic al CJ: aproape jumătate dintre respondenţi au spus că relaţia româno-maghiară este foarte bună; 46% – există mici divergenţe, dar în general bună; tensionată – 0,5%

Rezultatele unui sondaj telefonic realizat de Consiliul Judeţean (CJ) Harghita care a analizat relaţia româno-maghiară în rândul populaţiei române au fost făcute publice, ieri. Sondajul telefonic a fost realizat pentru a sta şi el la baza Programului de elaborare a unui Cod de bună convieţuire între românii şi maghiarii din judeţ, ce a fost aprobat, tot ieri, de CJ Harghita, în şedinţa ordinară din luna februarie.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că despre elaborarea unui Cod de bună convieţuire se vorbeşte de 3 ani de zile, însă din cauza birocraţiei de-abia acum au fost întrunite toate exigenţele legale”. Borboly Csaba a spus că în cadrul acestui Program de elaborare a Codului de convieţuire se va colabora cu două entităţi guvernamentale – Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Institutul pentru cercetarea problemelor etnice din Cluj – dar şi cu Asociaţia pentru judeţul Harghita.

În ceea ce priveşte sondajul telefonic, preşedintele CJ a declarat că un astfel de sondaj a mai fost realizat în anul 2013, iar acum s-a dorit să se vadă „cum s-au schimbat opiniile sau care sunt poziţiile cetăţenilor din judeţul Harghita în privinţa convieţuirii româno-maghiară (…) având în vedere că în ultima vreme iarăşi sunt mai multe circuri, care nu cred că sunt favorabile judeţului Harghita”. „Eu cred că conflictele interetnice nu ne ajută, astfel încât tineretul din judeţul Harghita să se simtă bine acasă. Nu ne ajută la investiţii, nu ne aduc turişti. Aşa că avem de suferit în toate domeniile”. Totodată, Borboly Csaba a explicat că s-a încercat a se vedea dacă ce reflectă mass-media centrală există şi în concepţia populaţiei româneşti din judeţul Harghita.

 87% dintre respondenţi au spus că nu există tensiuni între populaţia română şi maghiară

Şefa Biroului de analiză a CJ, Dobos Erika, a spus că sondajul telefonic a fost realizat între 12 şi 25 februarie. Potrivit acesteia, „am avut o bază de date cu mai mult de 1.000 de numere de telefon, din care am reuşit să discutăm cu 207 persoane”. Respondenţii au fost din 22 de localităţi şi, practic, au fost acele persoane cu care este în contact CJ Harghita. Cum se arată şi în metodologie, e vorba despre un „eşantion non-probalistic, bazat pe accesibilitatea respondenţilor”. În aceste condiţii putem aprecia că rezultatele acestui sondaj nu reflectă poziţia întregii comunităţi româneşti privind relaţiile interetnice din judeţ. Borboly Csaba a precizat că pentru realizarea acestui sondaj nu s-a plătit nici un leu, însă când se va demara Programul de elaborare a Codului de bună convieţuire vor fi alocate fonduri şi în acest sens. Cu toate acestea, în cele ce urmează vom prezenta rezultatele sondajului.

Conform sondajului telefonic, aproape jumătate dintre respondenţi au spus că relaţia româno-maghiară este foarte bună; 46% – „există mici divergenţe, dar în general bună”; 0,5% – „tensionată”. În 2013, 52,4% dintre respondenţi au spus că relaţia româno-maghiară este foarte bună; 36,5% – există mici divergenţe, dar în general bună; 11% – tensionată.

Pe de altă parte, la o altă întrebare, 87% dintre respondenţi au spus că nu există tensiuni între populaţia română şi maghiară; iar 5% au fost de părere că există tensiuni. Conform documentului prezentat, 48 de respondenţi au spus că nu există probleme în relaţia dintre populaţia română şi maghiară; 35 au apreciat că sunt probleme educaţionale, la nivel de cunoaştere şi comunicare; patru dintre cei intervievaţi au răspuns că sunt probleme privind autonomia teritorială.

Întrebaţi cine ar fi responsabil pentru îmbunătăţirea relaţiilor interetnice, 45,9% au răspuns că CJ Harghita; 43,8% – societatea civilă; 29,6% – autorităţile de la Bucureşti; 18,7% – consiliul local. La o altă întrebare, 97 de respondenţi au răspuns că tensiunile dintre populaţiile română şi maghiară sunt generate de politicienii de la Bucureşti; 68 – de politicienii judeţului Harghita; 31 – presa din Bucureşti; 22 – locuitorii. De asemenea, 88% dintre cei chestionaţi au spus că nu au fost dezavantajaţi de administraţia locală, doar pentru că sunt români, în timp ce 6% au răspuns că au fost discriminaţi din acest motiv. La întrebarea „Consideraţi că adoptarea steagului judeţului Harghita va influenţa cumva viaţa cotidiană?”, „nu cred” au răspuns 48,80% dintre cei intervievaţi; „oarecum” – 12,90%; „într-o mare măsură” – 9%; „într-o mică măsură” – 7,50%. Dintre cei chestionaţi, 47,3% au spus că elaborarea unui Cod de bună convieţuire între românii şi maghiarii din judeţ este o idee bună, în timp ce 39,5% nu cred că e nevoie.

 „Cam aici ar fi probleme, când nu ai rezultate să faci circ”

Comentând aceste răspunsuri, Borboly Csaba a spus că oamenii simpli, fără funcţii publice, cei care nu sunt formatori de opinie şi nu sunt politicieni, nu cred că sunt probleme interetnice în judeţ. „Se vede că în rândul acestor oameni problemele interetnice nu sunt aşa cum sunt prezentate pe bloguri, de unele organe ale mass-media. (…) Comunitatea românească nu aşa concepe situaţia că aici ar fi un pericol, un pericol iminent. Cred că scopul de a încinge spiritele este din cauza rezultatelor slabe ale celor aleşi, ale celor care conduc sau reprezintă şi comunităţile româneşti. Cam aici ar fi problema, când nu ai rezultate să faci circ”, a spus Borboly Csaba. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii