Producţii mai mici anul acesta din cauza secetei

• Romfeld Zsolt, directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita: „Seceta pedologică se manifestă şi în judeţul Harghita, în special în partea de nord şi în partea de vest Cristur-Odorhei

Regimul termic ridicat, lipsa ploilor şi a rezervelor de apă din sol au creat condiţii mai puţin favorabile pentru creşterea plantelor. La sfârşitul lunii iulie, în judeţul Harghita se înregistrează secetă pedologică moderată şi un deficit de apă de 180-200 de litri/metrul pătrat faţă de media multianuală. Cele mai afectate zone sunt nordul judeţului, zona Gheorgheni – Subcetate, Valea Homorodului pe vest şi de la Odorhei şi până la Cristur inclusiv. Din fericire, Harghita nu împărtăşeşte încă soarta celorlalte zone din ţară, în special din sud, care se confruntă cu caniculă şi secetă extremă pedologică.

Romfeld Zsolt, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Harghita, ne spune că la cultura cerealelor de toamnă (grâul de toamnă) producţiile sunt satisfăcătoare. Paradoxal, pe terenurile din zona de şes, de mai bună calitate, unde până anul acesta s-au obţinut producţii mai mari, la recoltare s-a constatat o cantitate mai mică decât pe terenurile mai argiloase, unde producţiile trec de 5.000 de kilograme la hectar. În schimb, pe terenurile din centrul depresiunilor, care sunt mai pietroase şi apa nu se conservă, producţiile sunt la 3.000-4.000 de kilograme/hectar.

Cartofii au legat frumos, tuberculi noi sunt destul de numeroşi, pretându-se numeric la o producţie optimă de 25-30 de tone la hectar. Însă din cauza lipsei precipitaţiilor şi a lipsei apei din sol, nu au crescut, rămânând la dimensiunea de 3-4 centimetri în diametru.

„Tuberculii sunt mici, iar producţiile s-ar putea să nu ajungă nici până la 20 de tone la hectar la recoltare, maximum 15 tone în condiţiile actuale, dacă nu se schimbă vremea. În special la soiurile timpurii nu mai există nicio şansă să crească producţia. La soiurile târzii ar mai putea să se schimbe ceva, doar dacă vor exista cantităţi semnificative de precipitaţii. La cantităţile din ultimele săptămâni, de 5 litri/metrul pătrat, care s-au evaporat foarte repede, plantele îşi revin un pic, dar nu le pot valorifica în vederea acumulării de substanţă uscată în tuberculi. Vom avea producţii mai mici la cartofi, aspect care poate crea probleme producătorilor în viitor, care au nevoie de capital pentru înfiinţarea culturilor din toamna anului 2022 şi în 2023. Totuşi sper la o producţie medie de 4.500 de kg/hectar la cereale de toamnă”, explică Romfeld Zsolt.

Nici culturile de primăvară nu au crescut ca odinioară, rămânând de talie mică, producţiile fiind estimate, potrivit condiţiilor actuale, la 2.500-3.000 de kilograme la hectar.

În ceea ce priveşte cultura porumbului, seceta de la începutul verii a afectat alungirea plantelor. Suferă şi el, dar fiind o plantă care rezistă mai bine la secetă şi la temperaturi ridicate, fermierii speră la o producţie „satisfăcătoare” în acest an.

Sfecla de zahăr arată bine, dar culturile se întind pe suprafeţe din ce în ce mai mici odată cu trecerea anilor, fermierii renunţând la cultivarea acestei plante din cauza lipsei posibilităţilor de valorificare, dar din cauza animalelor sălbatice, cei care le-au păstrat, sunt nevoiţi să facă cheltuieli suplimentare cu împrejmuirea suprafeţelor cu gard electric.

În premieră în judeţ, a apărut, ca o „curiozitate”, cultura de Floarea soarelui, o plantă care iubeşte soarele şi căreia îi prieşte fierbinţeala verii, ca o dovadă clară a adaptării producătorilor autohtoni la noile condiţii climatice. Ea a fost înfiinţată în zona Ciuc, se întinde pe o suprafaţă de 40 de hectare şi este în floare. 

Din păcate, în Harghita nu au existat niciodată şi nici nu există sisteme de irigare. Câţiva fermieri au reuşit să găsească metode de udare a culturilor, folosind tamburi de aducţiune şi aripi de ploaie care se irigă din fântâni, din canalele de desecare şi în unele cazuri din Olt şi Mureş, realizate din eforturi proprii. Sunt doar patru în judeţ, în zonele Sâncrai, Sânmartin şi Lăzarea.

Deşi sunt sisteme foarte mici, prezenţa lor în perioadele secetoase este mană cerească pentru culturi, dovedindu-şi efectele extrem de benefice asupra producţiei. Principala problemă rămâne însă sursa de apă.

„Sunt discuţii în acest sens, dar nu acum în perioada de secetă se poate acumula apa. Trebuie făcută o planificare, atât a culturilor, cât şi a reţinerii apei după topirea zăpezilor sau provenită din ploile de primăvară, asta însemnă că trebuie făcute amenajările necesare şi trebuie ştiut că o singură udare la cultura cartofului necesită 200-250 de metri cubi de apă pentru un hectar, ceea ce este semnificativ atât din punct de vedere al proveninţei apei, cât şi al păstrării apei pentru perioadele de secetă, când este mare nevoie de apă”, a remarcat Romfeld Zsolt.

Seceta pedologică creează mari probleme şi în privinţa furajelor, în special în zona de vest (Cristur – Odorhei), unde fânul recoltat anul acesta reprezintă doar 50% din producţia multianuală. Din această cauză, sunt probleme la furajare şi la realizarea stocurilor de furaje pentru iarna care urmează. Crescătorii de bovine şi de ovine harghiteni au început să cumpere furaje din alte zone.

„Trebuie, să facă calcule estimative şi devize de furajare, fiindcă pe baza acestora îşi pot da seama cu ce efective pot intra în sezonul rece, pentru a nu avea surprize neplăcute în mijlocul iernii. În schimb, eu recomand să fie cosite toate fâneţele. Un pic lumea a devenit mai comodă, în anii trecuţi erau furaje din abundenţă în Harghita, şi din această cauză multe fâneţe şi păşuni alpine nu au fost folosite la capacitatea optimă de producţie. Iar din această cauză s-au împădurit multe păşuni şi fâneţe la noi în Harghita, cam 25% din suprafaţa cu pajişti permanente”, semnalează directorul  executiv al Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

În bazinele Odorhei – Cristur, după secarea izvoarelor din zonele de munte, crescătorii de animale au probleme cu adăpatul, fiind nevoiţi să care apă cu cisternele pe păşune pentru ele.

Lipsa apei dă peste cap şi activitatea păstrăvăriilor, problemele înregistrate fiind „destul de grave”, potrivit directorului Romfeld. Din cauza debitelor scăzute, piscicultorii nu mai au posibilitatea să alimenteze bazinele cu păstrăvi. În lipsa apei permanente, care răceşte bazinele, şi din cauza lipsei de oxigen, peştii suferă şi pentru a evita să se întâmple asta, crescătorii de păstrăvi sunt nevoiţi să facă uz de sisteme de aerare, pentru care folosesc energie electrică, plătind facturi uriaşe. 

„Piscicultorii încearcă să supravieţuiască, să ducă producţia mai departe fără pierderi. Până acum nu au avut pierderi, dar dacă vine luna august şi vremea rămâne tot aşa, s-ar putea să fie probleme mari”, afirmă Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură. În Harghita sunt patru păstrăvării autorizate, dar există multe mai mici, aparţinând gospodăriilor.

În condiţiile actuale de secetă, susţin specialiştii în Agricultură, un rol tot mai însemnat îl va avea gospodăria ţărănească.

„Gospodăria ţărănească este o cămară vie, unde efectivele de animale, chiar dacă sunt mici, asigură o hrană permanentă pentru locuitorii din judeţ. Şi sunt destul de numeroase la noi; la recensământ au fost 74.000 de gospodării, la APIA sunt 23.000, ceea ce înseamnă că realitatea ar fi undeva pe la mijloc. Ele ar putea asigura cantitatea necesară de hrană populaţiei judeţului Harghita”, a arătat directorul Romfeld Zsolt.

În final, oficialul Direcţiei pentru Agricultură Harghita atrage atenţia asupra unui program al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care face parte din pachetul de măsuri luate în condiţiile secetei intitulat „De trei ori subvenţia”,  destinat finanţării fermierilor mari care au peste 50 de hectare, prin care aceştia pot accesa credite cu dobândă de doar 2% care va funcţiona pe întreaga perioadă de contractare a creditului. Programul de creditare pentru subvenţia plătită în avans fermierilor este operaţional din 20 iulie, creditele fiind derulate doar prin CEC Bank, cu implicarea Fondului De Garantare a Creditului Rural.

„Singura condiţie este ca ei să fie beneficiari ai subvenţiei APIA şi să aibă un istoric de doi ani. Creditul se poate folosi în trei direcţii: pentru capital, pentru înfiinţare sau pentru investiţii. El reprezintă o posibilitate de a ajunge la fonduri şi în actualele condiţii de secetă, când producţia nu este sigură, această măsură îl ajută pe producător să treacă peste greutăţile momentului”, a concluzionat Romfeld Zsolt, directorul executiv al direcţiei pentru Agricultură Harghita.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii