Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
De ani buni, România este invadată de cartofi de calitatea a doua din Vest, în ciuda faptului că producţia autohtonă asigură consumul intern. Libera circulaţie a mărfurilor în interiorul Uniunii Europene înlesneşte importurile la preţuri de dumping, iar acestea exercită o concurenţă neloială faţă de cultivatorii români, provocându-le pierderi semnificative şi scăderea interesului pentru această cultură
Ne îmbulzim să cumpărăm cartofii aduşi de afară, mai mari şi mai frumos ambalaţi. Specialiştii atrag atenţia că tuberculii de-o palmă zdravănă care ajung în pieţele noastre şi supermarket-uri nu sunt permişi la consum în ţările vestice din Europa, unde se produc, fiind consideraţi furajeri. Mai mult, dezvoltă tot felul de boli fiziologice de depozit.
„Noi avem cartofi destui în ţară şi importăm de ani de zile; şi odată cu cartofii importăm şi boli, care fac pagube uriaşe, că dacă Ralstonia (solanacearum, Putregaiul brun – n.a.) infectează, nu poţi scăpa de ea niciodată. Dacă nu se importau cartofi, noi puteam să ne vindem recoltele, dar din cauza importurilor masive la preţuri derizorii, cartofii noştri au rămas în depozite. Cei pe care am reuşit să-i vindem i-am dat la un preţ foarte mic şi, dacă adăugăm cartofii care au rămas în depozite, nici pe departe nu ne acoperim preţul de cost”, a declarat Vitos Ladislau, producător de cartofi din Cozmeni.
Astfel, s-a ajuns la scăderea dramatică a preţului cartofului pe piaţa românească şi la imposibilitatea vânzării producţiei autohtone. Majoritatea producătorilor români înregistrează pierderi, interesul pentru această cultură scade, iar suprafeţele cultivate cu cartofi s-au redus semnificativ în ultimii ani. În prezent, în Harghita sunt cultivate cu cartofi 8.250 de hectare, faţă de 15.078 în urmă cu şaptesprezece ani.
„În România încă există cartofi de vânzare, cartofi sănătoşi şi buni în cele 2 judeţe unde frigul ne ajută să-i păstrăm în condiţii foarte bune, dar continuăm să importăm. Şi statul nu vrea să exceleze în a găsi modalităţi de ajutorare a producătorilor autohtoni”, susţine Keresztes Vicenţiu, directorul unei societăţi agricole din Sânmartin şi unul dintre cei mai mari producători de cartofi din Harghita.
În vreme ce ministrul Agriculturii pare că se complace în această situaţie, neavând o strategie pentru protejarea fermierilor, producătorii de cartofi din Polonia sunt încurajaţi cu diferite subvenţii să exporte. „Din Polonia se aduc la noi foarte mulţi cartofi ieftini şi acest preţ se poate aplica datorită faptului că în general producătorii de cartofi de acolo primesc subvenţie pentru export, care să le acopere cheltuielile, astfel încât să vândă la un preţ foarte, foarte scăzut şi aşa omoară piaţa. Vorbind de cantităţi mari, de sute de tone, câştigul comerciantului este asigurat”, explică Keresztes Vicenţiu.
Stăpân pe meseria pe care o practică de patru decenii, directorul societăţii agricole din Sânmartin dezvăluie că „există anumite limite de îngrăşare” care permit realizarea unei producţii de 40-50 tone de cartofi la hectar, folosindu-se îngrăşăminte chimice în exces, care se regăsesc, parţial, în tuberculi. „Să nu-mi spună nimeni că folosesc gunoiul de grajd, sunt foarte puţini cei care mai fac asta la ora actuală. În general, producătorii din Polonia, şi nu numai ei, folosesc îngrăşăminte chimice şi cantitativ cât să asigure o producţie de 40-50 de tone la hectar, în dauna calităţii cartofului, substanţele active acumulându-se peste nivelul permis în tuberculi. Îngrăşămintele chimice în exces nu se pot prelucra în plantă prin fotosinteză, se prelucrează numai o anumită cantitate, dar când s-a suprasaturat, rămâne în tuberculi. Este un proces ultraştiinţific, în care unii se specializează”, a afirmat Keresztes Vicenţiu.
Deunăzi, inspectorii fitosanitari au depistat 1.100 de tone de cartofi din Egipt, „infestaţi cu bacteria Ralstonia solanacearum (Putregaiul brun)”, care au primit interdicţia de a intra în ţară prin Portul Constanţa.
Potrivit Ministerului Agriculturii, impactul economic „ar fi putut fi extrem de sever, având în vedere că la ora actuală nu există metodă chimică sau biologică pentru controlul acestui organism dăunător şi, mai mult decât atât, ar exista riscul contaminării solului şi a apelor de suprafaţă cu bacteria provenită din resturile rezultate în urma consumului cartofilor, precum şi din cartofii deterioraţi şi evacuaţi ca resturi menajere”.
„Sunt surprins şi foarte mulţumit că autorităţile româneşti îşi fac datoria, asta este cel mai important pentru noi. Să nu fim numai noi strâmtoraţi şi controlaţi pentru Clavibacter (bacterie care provoacă Putregaiul inelar, o infecţie deosebit de periculoasă care ameninţă culturile de cartof, monitorizată printr-o Directivă a Comunităţii Europene – n.a.) şi tot felul de boli de carantină. Să fie controlaţi şi cei care fac numai comerţ, că noi din cauza asta am pierdut foarte mult la dreptul de a multiplica sămânţă şi s-a redus foarte mult suprafaţa cultivată cu cartof de sămânţă care se produce în România. Atunci, nici alţii să nu aibă dreptul să aducă cartofi bolnavi în România”, a conchis producătorul din Sânmartin.
Înainte de 1989, cartoful de sămânţă s-a produs în judeţul Harghita pe o suprafaţă de 5.000 de hectare, iar în prezent pe 90 de hectare. Potrivit statisticilor, la nivelul întregii ţări, se mai cultivă în jur de 500 de hectare.
Involuntar, îmi vine în minte o replică dintr-o celebră operă a maestrului I.L. Caragiale: „Bravos, naţiune! Halal să-ţi fie!”.
DANIELA MEZEY
