Procesul de acreditare a spitalelor din România este unul formal, cu plimbarea unor oameni prin unitate şi completarea de grile

mai 30, 2014 in Sănătate

În judeţul nostru, doar două spitale sunt acreditate

În şedinţa Colegiului Prefectural care a avut loc miercuri, una dintre temele abordate a fost cea a problemelor legate de calitatea serviciilor medicale din spitale şi a acreditării unităţilor medicale.

Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Harghita, dr. Tar Gyöngyi, a făcut o prezentare a sistemului de acreditare a spitalelor din ţară, vorbind, totodată, şi despre modul în care este percepută calitatea serviciilor medicale.

Calitatea serviciilor, văzută prin ochii pacienţilor, nu a specialiştilor
„Însăşi problema calităţii serviciilor medicale din spitale – spunea dr. Tar Gyöngyi – este una slab definită la noi în ţară şi chiar şi în ţări mult mai dezvoltate. Pentru că instituţiile şi sistemele care controlează calitatea serviciilor în spitale, deocamdată, se bazează mai mult pe controlul nivelului de satisfacţie a pacientului – ceea ce este legat de condiţiile hoteliere, de hrană, de cât de frumos se poartă personalul cu pacientul. Dar pacientul nu poate aprecia, efectiv, calitatea medicală a serviciilor; adică, el nu-şi dă seama de diferenţele dintre două proceduri medicale – să zicem, dacă i se face un RMN sau un CT sau dacă i se face o radiografie simplă. N-are cunoştinţele necesare ca să aprecieze şi, din această cauză, noi, medicii, înţelegem puţin diferit calitatea muncii noastre decât pacienţii. Un pacient poate primi un serviciu medical de înaltă calitate, dar să nu i se acorde în modul în care se aşteaptă el să fie tratat în spital – tratat nu medical, ci tratat omeneşte”.

Încercări de a găsi sisteme de calitate
Pentru a se elimina acest „criteriu neavizat” în atribuirea calităţii spitalelor, s-a încercat găsirea unor alte metode. Astfel, s-a încercat să adopte sistemul ISO. Dar după ce s-au investit mulţi bani şi după ce s-a elaborat un sistem ISO special pentru spitale, s-a constatat că nici acesta nu îndeplineşte cerinţele deoarece este unul care are în vedere procesul tehnologic şi nu componenta umană.

Uniunea Europeană a încercat să construiască un sistem unitar în care să se încadreze toate spitalele, acestea urmând să obţină puncte. Dar s-a constatat că şi aici apar disfuncţionalităţi din cauza diferenţelor dintre ţările membre. „Ştim foarte bine – spunea dr. Tar Gyöngyi – de unde am pornit, de unde au pornit occidentalii, deci nu e uşor să compari; ar ieşi în evidenţă că noi am primi servicii inacceptabile faţă de ceea ce primesc cei din Suedia, de exemplu”.

Câteva ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, au încercat să-şi creeze un sistem propriu de control al calităţii. Aşa a apărut, în 2008, Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor (CoNAS). Numai că… „cu mici perioade în care a mai şi funcţionat, mai mult nu a funcţionat – preciza directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Harghita. Sunt foarte puţine spitale care au trecut prin această acreditare, faţă de numărul total de spitale din România. Acest fapt are mai multe motive. Unul dintre ele este cel financiar, deoarece această instituţie ar trebui să se autofinanţeze de la un moment dat – deocamdată funcţionează cu subvenţii guvernamentale; primeşte bani de la Guvern, dar are şi venituri proprii.

S-au format nişte experţi. Cursul fiind foarte scump, mulţi au crezut că se vor face bani din această calitate de expert. Şi mulţi s-au înscris – ingineri, jurişti, economişti. Mulţi oameni care n-au avut de a face cu sistemul au terminat cursul şi au devenit experţi. Eu consider că sunt departe, mulţi dintre aceşti experţi, de a fi capabili să aprecieze, efectiv, munca din spital”.

Acreditarea spitalelor este destul de scumpă în condiţiile în care preţul este de 240 lei pentru un pat: în cazul Spitalului Judeţean din Harghita s-ar ajunge la 180.000 de lei, adică pe la 40.000 de euro. Tot dr. Tar Gyöngyi spunea că „suma este foarte mare pentru spital, mai ales că nu există bani alocaţi pentru aceste taxe de acreditare. Aceşti bani trebuie luaţi de la gura pacientului – cum am zice – pentru că spitalul obţine venituri proprii prin contract cu Casa de Asigurări. Ia banii contractaţi pe diagnostice, pe pacienţi; din aceşti bani trebuie să-şi facă nişte rezerve cu care să reuşească să-şi plătească acreditarea, dacă nu cumva are în spate un sponsor sau un Consiliu local ori judeţean foarte bogat”.

„Bineînţeles că la noi în judeţ nu are – continua directorul DSP Harghita – şi e o mare problemă să obţină aceşti bani, iar spitalele au încercat să tergiverseze, deşi în legislaţia actuală există o obligativitate ca până la începutul anului viitor să se acrediteze toate spitalele”.

În judeţul Harghita…
…primul spital care a fost acreditat este cel din Topliţa. Asta şi din cauza faptului că în Topliţa este un primar care a fost manager de spital, care cunoaşte sistemul şi care este preocupat de spital. Astfel, cu ajutorul Consiliului local Topliţa, spitalul a fost acreditat în aprilie 2013.

Al doilea spital acreditat a fost cel din Odorheiu-Secuiesc, în mai 2013.

„Celelalte trei spitale sunt în fază de pregătire. Spitalul din Gheorgheni a plătit taxa, a depus cererea, dar aşteaptă programarea de jumătate de an. Spitalul din Tulgheş a depus cererea şi a făcut fişa de evaluare, a plătit taxa, a fost programat, dar CoNAS i-a anunţat că au fost amânaţi. Spitalul din Ciuc este în fază de consultare; nu şi-a plătit taxa”, preciza dr. Tar Gyöngyi.

Aceasta mai afirma că, la nivelul spitalelor, există şi un nivel de neîncredere în sistemul de acreditare „pentru că văd că e un fel de formalitate. Vine o echipă de 5 oameni, se plimbă prin spital, completează grile şi, până la urmă, obţii o diplomă sau un certificat. N-au încredere că de aceşti bani s-ar schimba ceva.
În plus, există un sistem triplu de evaluare a calităţii. Şi Casa de Asigurări evaluează serviciile pe care le contractează. Şi noi, DSP, controlăm anumiţi parametrii de igienă, de sănătate publică, de calitate. Atunci, spitalele văd că există un sistem triplu”.

În urmă cu ceva timp, chiar directorul DSP Harghita a încercat să-i propună preşedintelui CoNAS să se unifice aceste 3 sisteme de atestare: sistemul CoNAS, acreditarea Casei de Asigurare şi a Direcţiei de Sănătate Publică. Mai ales că fiecare trage în câte o direcţie de spitale, iar în două locuri se plăteau sume de bani. Însă nu s-a întâmplat nimic, iar lucruri stau pe loc şi acum, când, teoretic, ar fi ceva mai mult de jumătate de an până la termenul limită.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN