Problemele românilor din diaspora, discutate la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 15 noiembrie 2018
Home » Societate » Problemele românilor din diaspora, discutate la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului
Problemele românilor din diaspora, discutate la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului

Problemele românilor din diaspora, discutate la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului

Dacă vorbim despre românii din diaspora, problemele lor sunt fie cu caracter general, fie cu caracter zonal. Mai există şi probleme specifice anumitor state, cum ar fi, de pildă, cele pe care le au românii din Anglia, generate de Brexit. Una peste alta, diaspora românească numără peste şase milioane de suflete, iar România trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru toţi cetăţenii ei.

 

Vorbind despre românii din Marea Britanie, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), Daniel Ţecu, a declarat, miercuri, că „nici până astăzi nu se ştie ce se va întâmpla cu ei”. „România a spus, la un moment dat, că nu va negocia separat cu Guvernul de la Londra, ci va negocia prin Uniunea Europeană (UE), pentru că, spun ei, o astfel de negociere ar fi mai favorabilă României”, a precizat acesta, însă până în prezent nici vorbă de tratative.

Abordând problemele cu caracter zonal, constatăm cel puţin două, în cazul românilor din Spania. Una este generată de faptul că autorităţile spaniole nu acordă document de şedere românilor care doresc să vină în Spania, decât în condiţii speciale, „un abuz al autorităţilor din această ţară”, a apreciat preşedintele FADERE.

„Prin aceasta, ei încalcă, oarecum, Directiva europeană care permite, în decurs de 3 zile, obţinerea documentului de şedere oricărui european care vrea să meargă într-o ţară”, a precizat Daniel Ţecu.

Cea de-a doua problemă cu caracter zonal cu care se confruntă românii din Spania este legată de obţinerea cetăţeniei spaniole, de care au nevoie mulţi români, în special care muncesc în domenii în care nu li se permite să lucreze dacă nu sunt cetăţeni ai ţării respective. Or, în absenţa unui acord în acest sens între România şi Spania, autorităţile spaniole nu vor acorda dubla cetăţenie. Constituţia Spaniei prevede că dubla cetăţenie se acordă doar ţărilor care au fost colonii.

„Dacă autorităţile de la Bucureşti ar face un demers către autorităţile din Spania, eu cred că s-ar ajunge la un acord şi s-ar putea avea cetăţenie dublă. Există, totuşi, 5 ţări pentru care spaniolii au făcut excepţie, una dintre ele este Hawai, cu o comunitate foarte mică în Spania. Nu înţeleg de ce n-ar face acelaşi lucru pentru România, din moment ce noi suntem comunitatea cea mai mare din Spania. Personal, am scris o scrisoare către preşedintele României, a existat şi o discuţie pe această temă. Este adevărat că preşedintele României, într-o vizită oficială în Spania, a pus pe masa preşedintelui de Guvern de la acea vreme această problemă, amândoi şi-au arătat disponibilitatea de a face acest pas, însă din acel moment nu s-a mai făcut nimic. Eu cred că un demers în acest sens nu se rezumă la o discuţie într-o zi şi iată că deja au trecut doi ani de atunci, nu s-a făcut nimic. Cred că ar trebui creată o comisie parlamentară mixtă, formată din parlamentari din Spania şi din România, urmată de o agendă şi început să se mişte lucrurile. Pare o problemă măruntă, însă în lipsa acesteia, pe de o parte suferă românii, cărora li se solicită la locul de muncă şi cetăţenia spaniolă şi nu vor să renunţe nici la cetăţenia română, iar pe de altă parte ar pierde şi statul român, până la urmă aceşti oameni vor obosi să aştepte ca România să facă ceva pentru ei şi vor renunţa la cetăţenia română”, a susţinut preşedintele FADERE.

Printre problemele cu caracter general, se identifică pierderea identităţii şi a limbii române. Oameni care formează diaspora economică sunt, de regulă, persoane care au plecat cu gândul să stea o bucată de timp în străinătate, după care să se întoarcă în România. Dar timpul a trecut, de la câteva luni s-a ajuns la ani. Daniel Ţecu este un exemplu emblematic, a plecat în Spania pentru două luni şi au trecut 22 de ani de atunci, iar în situaţia lui sunt foarte mulţi români.

„În general, generaţia nr.1 care a plecat a conservat limba română, majoritatea, dar nu toţi. Ce se întâmplă, însă, cu copiii lor, care s-au născut acolo sau cu copiii lor care s-au născut în România, dar au fost luaţi în Spania la o vârstă mică, 5 până în 10 ani? Ei deja vorbesc o limbă amestecată, jumătate româneşte, jumătate spaniolă sau în limba ţării unde se află. Ce să mai spun despre copiii copiilor, care nu mai vorbesc deloc româneşte, doar limba ţării respective. De la a treia generaţie, este un copil pierdut din punct de vedere al identităţii româneşti. Aici şi statul român are o responsabilitate, poate nu-l interesează, dar dacă vrea să conserve limba română, cred că şi bisericile ar trebui implicate, Ministerul Românilor de Pretutindeni ar trebui să finanţeze proiecte în aşa fel încât toţi copiii care doresc să înveţe limba română să o poată face, dar cel mai important cred că este responsabilizarea părinţilor. Eu cred că limba română se poate conserva în familie”, a explicat Daniel Ţecu.

FADERE derulează un proiect în acest sens, intitulat „În această casă se vorbeşte doar limba română”, care constă într-un gest simbolic – oferirea unui abţibild care se lipeşte pe uşă – şi mai multe discuţii cu părinţii. Prin acestea se încearcă conştientizarea părinţilor cu privire la faptul că nu le fac nici un bine copiilor lor dacă le vorbesc amestecând româna cu altă limbă, chiar dacă dispreţuiesc limba maternă; există chiar studii care confirmă efectele negative ale unui astfel de demers asupra inteligenţei şi disciplinei copilului.

„Limba din ţara respectivă o vor învăţa copiii la şcoală, cu prietenii lor. Când a intrat în casă, nu-i permite copilului să ţi se adreseze în altă limbă decât cea română şi tu răspunde-i exclusiv în limba română. Cred că în acest fel am putea  reuşi să conservăm limba română”, a detaliat vorbitorul.

Dar cea mai gravă problemă cu care se confruntă românii din diaspora este cea a abuzurilor din partea angajatorilor. Se întâmplă cu precădere în sudul Italiei, în sudul Spaniei, în ultima vreme fiind sesizate astfel de cazuri chiar şi în Anglia. Vorbim despre oameni care merg în străinătate să lucreze în agricultură, de femei abuzate, violate, de oameni obligaţi să lucreze în condiţii inumane, în foarte multe cazuri fără să fie plătiţi.

„Aţi auzit de satele din Italia, unde femeilor românce li s-au confiscat paşaportul, documentul de identitate, care sunt obligate să muncească câte ore vrea stăpânul, sunt violate şi apoi avortează acolo, pe pământ, acolo unde lucrează. Acestea sunt realităţi, iar Guvernul României face proiecte de limbă română acolo; imaginaţi-vă cum este să îi citeşti Luceafărul unei femei violate. Aici cred că autorităţile din România au o responsabilitate foarte mare, am spus-o de foarte multe ori şi o repet. Cred că Ministerul pentru Românii de pretutindeni ar trebui neapărat să creeze centre sociale şi juridice care să-i ajute pe români în situaţii vulnerabile. Cred că ar trebui ajutaţi în momentul în care sunt salvaţi, cred de asemenea că ar trebui să fie ajutaţi şi încurajaţi să-i aducă în faţa justiţiei pe cei care i-au abuzat, ar trebui neapărat să fie informaţi cu privire la drepturile lor – să nu uităm că de obicei aceste persoane sunt oameni de la ţară, foarte simpli, care au plecat şi nu mai au nimic în România şi, cumva, când ajung într-o situaţie disperată, ori suportă să fie violată, ca să aibă ce mânca şi poate să mai trimită un ban celor de acasă, ori pleacă şi atunci va rămâne pe drumuri. Statul român este obligat să intervină în astfel de situaţii”, a conchis preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa.

Prezent la dezbaterile Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, Dan Tanasă, preşedintele Asociaţiei Civice pentru Demnitate în Europa a afirmat că diaspora economică şi migraţia economică sunt „dramele poporului român”.

„Avem mai multe milioane de români care au ales să plece, forţaţi de condiţiile economice din ţară. Cea mai mare parte a populaţiei aptă de muncă produce  economic şi aduce un plus de valoare în alte state, dar trimite bani familiilor din România, de altfel această parte a diasporei româneşti este cel mai mare investitor în economia României. Însă, la nivel psihologic şi social este o dramă, pentru că vorbim de familii care se destramă, de oameni frustraţi, trişti, care ajung în Occident şi nu îşi consumă identitatea şi nu ajung să se bucure de viaţă”, a subliniat Dan Tanasă.

Pe de altă parte, în ţară rămân sute de mii de copii, crescuţi de bunici care de cele mai multe ori nu îi pot înţelege sau chiar de vecini, care se oferă să le facă ceva de mâncare şi din când în când o curăţenie, pe care părinţii le decontează. Cresc haotic şi se îmbolnăvesc de dorul părinţilor, în vreme ce bătrânii celor plecaţi se sting singuri. Şi unii şi alţii plătesc un preţ mult prea mare, câteodată fatal, din cauza lipsei locurilor de muncă în România, din cauza sărăciei, într-o ţară care înregistrează creşteri economice.

∗∗∗

Universitatea de Vară Izvoru Mureşului a intrat în conştiinţa publică drept un proiect cultural la scară naţională, constituindu-se într-un veritabil „parteneriat româno-român” atât prin participanţi – tineri din afara hotarelor ţării şi din ţară –  prin temele abordate, cât şi prin corpul conferenţiarilor format din elita universitară şi culturală românească.

Cea de-a XVI-a ediţie a Universităţii de Vară, găzduită de Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, este organizată de Centrul Cultural Topliţa (instituţie subordonată Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale), împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, în parteneriat cu Asociaţia „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, Alianţa pentru Centenar şi Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei, cu sprijinul financiar al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

DANIELA MEZEY

 

 

 

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.