Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Problematica suicidului nu este una marginală, cum ar părea, din moment ce este a treia cauză a morţii pe mapamond la persoanele sub 40 de ani şi a doua cauză a decesului la cei cu vârste între 15 şi 29 de ani | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Sănătate » Problematica suicidului nu este una marginală, cum ar părea, din moment ce este a treia cauză a morţii pe mapamond la persoanele sub 40 de ani şi a doua cauză a decesului la cei cu vârste între 15 şi 29 de ani
Problematica suicidului nu este una marginală, cum ar părea, din moment ce este a treia cauză a morţii pe mapamond la persoanele sub 40 de ani şi a doua cauză a decesului la cei cu vârste între 15 şi 29 de ani

Problematica suicidului nu este una marginală, cum ar părea, din moment ce este a treia cauză a morţii pe mapamond la persoanele sub 40 de ani şi a doua cauză a decesului la cei cu vârste între 15 şi 29 de ani

După cum ziarul nostru a mai anunţat, în perioada 3-4 noiembrie, la Centrul de Studii „Jakab Antal” din Şumuleu-Ciuc a avut loc Conferinţa Naţională cu Participare Internaţională de Ziua Prevenţiei Suicidului, ediţia a III-a, cu tema „Sinuciderea şi stavile în prevenirea ei. Comportamentul autolitic. Tulburarea depresivă”, organizată de Asociaţia Română de Prevenţie a Suicidului (ARPS) şi Fundaţia Cry for Help.

„Tematica dedicată depresiei şi suicidului este de actualitate şi de mare importanţă din perspectivă epidemiologică şi a sănătăţii publice, constituind în acelaşi timp una din trăsăturile comune, puternic determinate de asemănările culturale dintre populaţiile acestei regiuni, a spus dr. Veress Albert, vicepreşedintele ARPS şi preşedintele Comitetului de organizare a conferinţei. În ţara noastră, în ciuda tendinţelor de ameliorare, suicidul rămâne în continuare o problemă deosebită, iar schimbul de idei şi de experienţe terapeutice dintre comunităţile profesionale nu poate fi decât benefic, atât pentru ele însele, cât şi pentru pacienţi”, a conchis omul căruia i se datorează în bună parte prezenţa repetată în Miercurea-Ciuc a atâtor somităţi în domeniul suicidologiei şi a altor specialişti de nivel naţional şi internaţional.

Problema suicidului nu este una marginală, cum ar părea, din moment ce peste 800.000 de oameni mor din această cauză la nivel mondial (o sinucidere la 40 de secunde). În timp ce o persoană reuşeşte finalizarea acestui proces, alte 20 încearcă. Pentru continentul european, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat rata de suicid peste media globală de 11,4 (rata de suicid se calculează la 100.000 de locuitori).

Privind la carnagiul de pe şosele exhibat la TV, ai impresia că aceasta ar fi întâia cauză a morţii în România, dar statisticile arată că numărul sinuciderilor îl depăşeşte: 2.552 de sinucideri în 2014 (7 pe zi) şi 2.459 în anul trecut, faţă de 2.000 decedaţi în accidente rutiere. În ultimii 100 de ani, rata de suicid a avut oscilaţii nu foarte semnificative în România, în schimb, rata tentativelor a crescut de peste 3 ori. În ţara noastră, suicidul are incidenţa maximă la vârstnici de peste 65 ani, în vreme ce tentativele de suicid au incidenţa maximă la tineri între 18-30 de ani.

În cele două zile de desfăşurare a conferinţei au fost pezentate, discutate şi comentate referate de specialitate precum: „Evaluarea multidisciplinară a riscului suicidar”, „Drumul pacientului cu schizofrenie de la primul simptom la remisie”, „Apa şi suicidul”, „Suicidul realizat – analiză de trend, studiu pe 10 ani în 4 judeţe”, „Suicidul şi psihosomatica”, „Anorexia nervoasă şi suicidul”, „Evaluarea, încadrarea diagnostică şi consecinţele stresului post-traumatic”, „Cinci ani de activitate la Telefonul Verde antisuicid 0800 801 200”, „Evaluarea factorilor protectivi împotriva suicidului”, „Autenticitatea gestului suicidar în starea crepusculară”, „Actualităţi în fenomenul de omucidere-sinucidere”, „Spânzurarea – imposibila întoarcere”.

În cadrul manifestării de la Miercurea-Ciuc au avut loc lansări de cărţi şi două mese rotunde cu tematică deosebit de incitantă, respectiv „Rolul mediei în evoluţia suicidului” şi „Suicid asistat? Da sau nu?”, de la care vom publica, în zilele următoare, relatări directe.

Sâmbătă, la finalul conferinţei, prof. univ. dr. Doina Cosman, preşedinta ARPS, a declarat: „Mulţumesc colegului Albert Veress, vicepreşedintele Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului, că a acceptat să organizeze această conferinţă la Miercurea-Ciuc, unde au avut loc de altfel foarte multe manifestări pe tema autolizei, a comportamentului autolitic, devenind un centru care a atras specialişti din mai multe ţări, un centru deja înscris în circuitul ştiinţific al suicidologiei, aşa că Ziua Naţională de Prevenţie a Suicidului, care este un produs al ARPS, de la această a treia ediţie are certe şanse să se perpetueze. Indiferent cine va fi la cârma ARPS sau Cry for Help, consider că va fi în stare acest eveniment să se producă şi în ale centre decât în Cluj şi Miercurea-Ciuc, aceasta este speranţa mea.

Ca eveniment, a fost extrem de benefic, eu cel puţin am aflat foarte multe lucruri, simt că m-am îmbogăţit atât ca cunoaştere şi informaţie, cât şi emoţional, evenimentul a prilejuit o deschidere de perspective; sigur că perspectiva mult dorită de noi este aceea a elaborării unei Strategii naţionale de prevenţie împotriva suicidului. E foarte mare lucru că ne reunim aici, medici de specialitate psihiatrică, de medicină legală, de familie, avem nevoie de mai mulţi medici de familie, pentru că ei sunt talpa medicinii, avem nevoie de surori medicale care să fie alături de noi, avem nevoie de psihologi care să fie dedicaţi capitolului de suicidologie, avem nevoie de asistenţi sociali care să poată supraveghea preajma suicidarului, avem nevoie şi de alte profesii care să ne ajute în această direcţie. Mă declar foarte mulţumită de această a III-a ediţie a Zilei Naţionale de Prevenţie a Suicidului din toate punctele de vedere, informaţional şi emoţional”, a conchis d-na Cosman.

Consemnări de M. GROZA

***

Încheiem această primă relatare a evenimentului cu o foarte utilă preluare, considerăm noi, de pe site-ul www.antisuicid.com, site întreţinut voluntar de ONG-ul Asociaţia Română de Prevenţie a Suicidului:

 

Cum putem recunoaşte depresia cu risc suicidar?

Nu orice schimbare a dispoziţiei este depresie. Prezenţa la cei apropiaţi a următoarelor simptome mai mult de două săptămâni consecutiv ar trebui să vă îngrijoreze:

Tristeţe, plâns, dificultăţi de control al reacţiilor emoţionale;

Disperare, diminuarea stimei de sine cu descurajare şi sentimente de inutilitate;

Dificultăţi de concentrare cu scăderea performanţelor academice sau profesionale;

Iritabilitate sau plictiseală, pierderea plăcerii şi/sau a interesului faţă de activităţile cotidiene;

Lipsă de motivaţie şi energie, stare permanentă de oboseală;

Tendinţa de retragere faţă de familie şi prieteni;

Pierderea apetitului (sau, dimpotrivă, apetit exagerat); insomnii, durată a somnului exagerat de mică sau mare;

Dureri inexplicabile: dureri de cap, de burtă, de spate etc.;

Gânduri suicidare.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.