Problema urşilor a ajuns din nou în Colegiul Prefectural Harghita

septembrie 2, 2015 in Societate

După ce în ultima perioadă, pe raza judeţului Harghita au fost semnalate mai multe atacuri ale urşilor asupra oamenilor, aceste animale sălbatice au ajuns din nou subiect de discuţie în cadrul Colegiului Prefectural.

„Avem semnale din ce în ce mai puternice că situaţia scapă de sub control şi nu ar trebui să o lăsăm”, spunea prefectul judeţului Harghitei, Adrian Jean Andrei, în cadrul şedinţei de luni. Iar în urma unor discuţii cu specialişti pe problematica habitatului ursului, prefectul a propus 10 măsuri care au mai fost discutate în ultimii ani, dar care nu au fost niciodată puse în aplicare şi cu ajutorul cărora se speră că problema urşilor va fi diminuată ori chiar rezolvată.

10 măsuri pentru ca atacurile urşilor asupra oamenilor să se reducă

„Una dintre soluţii – spunea Adrian Jean Andrei – ar fi reducerea păşunatului abuziv şi în fondul forestier proprietate privată, care cauzează – şi specialiştii o ştiu – o importantă schimbare în comportamentul ursului, în ultima perioadă”.

O altă cauză a amplificării acestei probleme este creşterea efectivului de animale domestice, la aceasta contribuind şi finanţările pe care micii gospodari ori fermierii le primesc de la APIA. Acest lucru se traduce printr-o prezenţă mai pronunţată a animalelor domestice în arealul ursului.

Tulburări ale habitatelor urşilor au fost provocate şi de câinii de la stâne, de cele mai multe ori prezenţi în număr mai mare decât prevede legea.

Prefectul judeţului spunea că în judeţ sunt peste o mie de stâne, astfel că numărul câinilor ciobăneşti depăşeşte 4.000. „Câinii însoţitori la turmele de oi şi vaci sunt în număr mai mare decât cel admis de lege şi tulbură liniştea habitatelor clasice ale ursului brun, astfel ursul, acomodându-se la situaţia schimbată, se simte din ce în ce mai mult în siguranţă în culturile agricole, unde găseşte hrană relativ uşor şi, în plus, găseşte şi liniştea necesară. Într-un lan de porumb mai mare de un hectar poate să rămână şi în timpul zilei. Sunt date pe care nu le spun eu ca prefect, le spun specialiştii pe problematica habitatului ursului”, explica Adrian Jean Andrei.

O soluţie ar trebui găsită şi pentru reducerea motocrosului şi a off-road-ului care se practică, de multe ori, ilegal în fondul forestier şi care deranjează habitatul ursului.

„Sigur – continua prefectul – pagubele cauzate de urşi sunt şi din neglijenţă umană, fiind necesară limitarea accesului oamenilor în păduri, atât turişti, cât şi culegători de ciuperci, de fructe de pădure, cât şi la păşunat. Pentru a înlătura acest fenomen consider că ar fi necesară o campanie de informare a populaţiei despre etologia (comportamentul) ursului şi despre cele mai bune practici de a evita contactul direct cu un urs”.

Printre cele 10 măsuri se află şi o propunere făcută de Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, şi anume aceea de a împuşca numai exemplarele mici şi medii, iar prin asta să se diminueze efectivele de urşi. Doar că asta ar pune în pericol bugetul anual al asociaţiilor de vânătoare, motiv pentru care ar fi mai greu de pus în practică această măsură.

Şi totuşi… „Fiecare asociaţie de vânătoare – afirma prefectul judeţului – ar trebui să folosească cotele primite de la Ministerul Mediului pentru a realiza veniturile necesare, iar unde sunt depistate pagube peste limitele admise să fie acordată cu urgenţă o suplimentare de cotă, care poate fi recoltată de personalul de specialitate din cadrul asociaţiei”.

„Vreau să fac un apel foarte clar către asociaţiile de vânătoare şi către ITRSV, de implicare mai activă pe această problematică. Este o situaţie care nu există în alte judeţe şi nu vreau să apărem undeva că nu ne ocupăm cu această problematică a urşilor.

Zilele trecute un copil a fost atacat de urs. Sigur, şi oamenii sunt de vină, dar haideţi să nu aşteptăm ca cineva să vină să ne ajute, când noi ar trebui să facem nişte lucruri. Pentru diminuarea pagubelor este necesară reducerea efectivelor de urşi tineri, chiar dacă nu se ajunge la un efectiv optim”, spunea Adrian Jean Andrei.

Alte măsuri care s-ar impune, preciza prefectul, ar fi crearea unor ogoare, la liziera pădurii, cu culturi asemănătoare celor din zonă. Astfel, urşii nu ar mai coborî până la gospodăriile oamenilor, rămânând la acele ogoare. De asemenea, ca măsură suplimentară, terenurile agricole ale localnicilor să fie îngrădite cu garduri electrice.

Dacă terenurile de lângă localităţi s-ar curăţa de vegetaţia forestieră, atunci urşii nu ar mai avea unde să se adăpostească pe timpul zilei.

„Vreau să tragem un semnal de alarmă la toţi factorii implicaţi în această problematică, începând de la primari, de la cetăţeni, până la vânători, Comisariatul Teritorial Silvic, toţi factorii care pot să ajute la prevenirea unor situaţii nedorite”, spunea Adrian Jean Andrei.

„Avem asigurări – continua acesta – de creare a unei echipe operative de la minister. Adică avem o problemă în Harghita, vin 2-3 oameni de la minister, unul constată, unul are arma şi asta este. Trebuie să luăm măsuri până când nu vor fi victime umane. Şi am vrut neapărat să iau această atitudine ca să nu existe discuţii după”.

Preşedintele CJ Harghita: nu este normal să se aştepte săptămâni după un aviz pentru a se împuşca un urs ce a atacat un om

Şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care a fost prezent la şedinţa de Colegiu Prefectural, susţinea ideea ca tot ce s-a discutat în ultimii 2 ani ar trebui pus în aplicare.

„Noi, în aceşti 2 ani, am discutat cu toţi factorii, şi cu proprietari, şi cu ciobani, cu toţi am avut mai multe discuţii. Fiecare măsură în parte trebuie să vizeze şi situaţia care se poate crea. În judeţul Harghita sursa principală de venit a populaţiei este agricultura; cei care nu trăiesc din bani publici, majoritatea lucrează în agricultură şi cei mai mulţi în creşterea animalelor. Deci trebuie să fim foarte atenţi ce măsuri luăm, în aşa fel încât să venim în ajutorul comunităţilor. Mare parte a măsurilor pot fi aplicate chiar de azi. (…)”.

Borboly Csaba a mai spus că a ridicat problema urşilor şi la Bruxelles, în Comitetul Regiunilor şi Departamentul de Protecţia Mediului al Comisiei Europene. „Acum, la Bruxelles, este rediscutată problematica habitatului, a directivei despre habitat, conform căreia noi avem legi şi le aplicăm, şi eu sper să o putem modifica în aşa fel încât viaţa omului să conteze, pentru că acum, în directiva respectivă, în cazul carnivorelor mari nu este prevăzut nimic care să protejeze viaţa omului”, spunea Borboly.

Dar, adăuga acesta, şi legislaţia românească din domeniu ar trebui modificată, pentru că nu i se pare normal să se aştepte zile sau chiar săptămâni pentru un aviz care permite împuşcarea unui urs care a atacat un om.

Directorul APM Harghita: Crearea unei echipe de intervenţie rapidă pe modelul nord-american

Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita, Domokos László József, consideră că ar fi utilă înfiinţarea unei echipe de intervenţie rapidă, pe modelul nord-american.

„Consilierul preşedintelui ANPM m-a întrebat, m-a rugat să exprimăm o părere şi am spus că în colaborare cu Jandarmeria Montană, cu alţi factori de decizie, cu ministerul, se poate încerca, pe model american, eventual canadian, înfiinţarea şi crearea unei echipe de intervenţie rapidă, care să răspundă la un apel de urgenţă şi să intervină, să urmărească, să îndepărteze pericolele. Aici nu la pagube ne referim, ci la conflictele urs-om, când sunt urşi-problemă şi măsurile trebuie să fie foarte rapide. Nu putem să aşteptăm două luni ca să se dea o aprobare pentru relocare sau o extragere prin împuşcare a animalului-problemă din efectiv. Deci problema este în studiu la minister şi d-na ministru a spus că primordială este viaţa omului, trebuie pusă în securitate şi pe urmă şi urşii trebuie protejaţi, în măsura în care pot fi ei protejaţi”, spunea Domokos László în cadrul aceleiaşi şedinţe a Colegiului Prefectural.

În încheiere, el a ţinut să precizeze faptul că Agenţia nu poate lua măsuri în privinţa animalelor sălbatice, nu poate decide dacă şi ce animal să fie împuşcat. „Cele 18 asociaţii de vânătoare şi cele 55 de fonduri de vânătoare sunt responsabile pentru gestionarea efectivelor la specia urs şi la specia mistreţ (care fac şi ei pagube multe). Ei trebuie puţin mişcaţi şi puşi în viteză, pentru că noi nu avem mijloacele de a interveni în aceste cazuri”.

Leliceni, o comună în jurul căreia se perindă 6 urşi

Una dintre localităţile ameninţate de urşi este Leliceniul. Pál Péter, primarul comunei, spunea că în apropiere sunt 6 urşi, iar unul dintre ei este „specializat pe câini”. În ultima perioadă, acest urs a intrat în 13 gospodării şi a omorât 8 câini.

Edilul spunea că oamenii din comună sunt speriaţi şi revoltaţi. Sunt speriaţi pentru că dacă un urs a mâncat câini, oricând ar putea să atace şi oameni. Sunt revoltaţi pentru că, din cauza legislaţiei, aşteptându-se prea mult pentru avize, cred că nimeni nu-şi face treaba.

LIVIU CÂMPEAN