Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Conducerea IŞJ Harghita solicită aplicarea coeficienţilor de corecţie pentru costul standard şi în şcolile cu predare în limba română dacă se află într-un judeţ în care populaţia minoritară are o pondere de peste 50%
- Pentru a se încadra în actualul buget, ar trebui făcută o reducere de posturi de 16% din structura personalului didactic din judeţ
Scriam în urmă cu aproximativ două săptămâni că o modificare legislativă din acest an ia plata salariilor din sarcina consiliilor locale şi o direcţionează direct către inspectoratele şcolare. Practic, sursa banilor este aceeaşi, bugetul este acelaşi, dar teoretic încep să apară probleme. Şi arătam atunci că şi la stabilirea bugetului pentru salarii se ia în calcul finanţarea per capita (adică numărul de elevi dintr-o instituţie şcolară). De asemenea, unele persoane din sistem spuneau că, dacă până acum, când salariile se achitau prin consiliile locale, acestea mai puteau interveni, într-o formă sau alta, în ajustarea bugetului, acum este imposibil pentru inspectoratele şcolare să recurgă la asemenea artificiu. Totodată, spunea atunci Petru-Ioan Gârbea, inspectorul şcolar general al IŞJ Harghita, că în nici un an, Ministerul Educaţiei nu a insistat atât de mult pe încadrarea în bugetul pentru salarii calculat după costul standard.
Acum, la aproape două săptămâni de la acel articol, problema salariilor din învăţământ a fost adusă şi în cadrul şedinţei de ieri a Colegiului Prefectural.
Cu această ocazie, Cristinel Glodeanu, inspectorul şcolar general adjunct al IŞJ Harghita, a reafirmat că în momentul de faţă, în cazul judeţului nostru, bugetul existent acoperă peste 81% din necesităţile pentru plata salariilor. Pentru ca această problemă să fie remediată, Cristinel Glodeanu solicita sprijin pentru „crearea cadrului legal pentru îmbunătăţirea finanţării prin aprobarea unor coeficienţi de corecţie specifici prin suplimentarea bugetului pentru salarii pentru anul 2018 până la adoptarea acestor coeficienţi”.
În acest sens s-a cerut în cadrul Unităţii de Finanţare a Învăţământului Preuniversitar ca în judeţele în care populaţia minoritară are o pondere semnificativă, peste 50% şi pentru elevii de la secţia română, coeficienţii de corecţie pentru costul standard să fie la fel ca şi la elevii de la secţia maghiară. Iar alin. 17 din art. 45 al Legii nr. 1 din 2011 prevede: „În finanţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, costul standard per elev şi per preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecţie, luând în considerare predarea în limba minorităţii naţionale sau a limbii minorităţii naţionale. În cazul acestor unităţi se are în vedere izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi şi preşcolari, precum şi elevii prevăzuţi la alin. (7). Acelaşi coeficient se aplică şi în cazul unităţilor şcolare cu predare în limba română, în condiţii similare”.
„Ori, acest lucru nu se ia în considerare la calcularea bugetului – spunea Cristinel Glodeanu. Sigur, în fiecare an au existat bani şi s-au făcut suplimentări. Acum am fost chemaţi la minister şi ni s-a spus că nu vom primi bani dacă nu se vor lua aceste măsuri. Noi am explicat că există un drept constituţional al elevilor la educaţie, vrem să respectăm legea, dar rugămintea este ca să se creeze şi cadru legal, pentru că sunt câteva lucruri care nu s-au respectat când s-a calculat acest buget”.
Acesta a mai spus că a fost solicitat şi un coeficient la salariu pentru zona montană, pentru că nu în fiecare localitate se pot constitui clase cu efective maxime de elevi. De asemenea, pentru că drumurile din comune sunt greu accesibile, iar transportul celor mici ar prezenta anumite riscuri, în cadrul unor localităţi este greu să se facă clase doar la unităţi cu personalitate juridică, astfel fiind necesară menţinerea unităţilor de învăţământ cu un număr mic de elevi şi în satele izolate.
În final, inspectorul şcolar general adjunct a afirmat că, dacă se va merge doar pe varianta acesta este bugetul, trebuie să încăpeţi în el, atunci la nivelul judeţului Harghita „ar fi trebuit să reducem ca să ne încadrăm în buget 676 de posturi de profesori, ceea ce ar fi însemnat 16% din structura personalului didactic din judeţ, ceea ce este anormal.
Le-am cerut şcolilor să găsească soluţii de a reduce cheltuielile – asta încercăm şi noi să facem. Şi în acest sens vă rugăm să ne sprijiniţi”.
La rândul său, Jean-Adrian Andrei, prefectul judeţului Harghita, spunea că toate aceste lucruri sunt deja cunoscute la Ministerul Educaţiei, mai ales că Harghita nu e singurul judeţ din ţară care se confruntă cu o asemenea problemă.
„Eu am asigurări că o să se modifice ceva, nu foarte tare, dar şi un pic e ceva.
Am rugămintea ca după Paştele catolic să veniţi să mai sunăm la minister să vedem în ce stadiu se găseşte şi sper să putem să rezolvăm. (…) Eu vă asigur că se va găsi soluţia cea mai bună, soluţia optimă pentru a debloca această situaţie”, spunea Jean-Adrian Andrei în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural de ieri.
LIVIU CÂMPEAN
