Problema retrocedărilor: cazul Vlăhiţa | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 octombrie 2021
Home » Economic » Problema retrocedărilor: cazul Vlăhiţa
Problema retrocedărilor: cazul Vlăhiţa

Problema retrocedărilor: cazul Vlăhiţa

  •  Împroprietărirea cetăţenilor din Vlăhiţa, una cu cântec
  •  Suprafeţe forestiere validate în favoarea unei entităţi inexistente în prezent

În Vlăhiţa, procesul de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România a fost şi este unul atipic. Adică reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea foştilor proprietari s-a făcut la limita legii sau peste ea. Deoarece vlăhiţenii care au fost împroprietăriţi cu suprafeţe forestiere în baza legilor fondului funciar nu ar fi avut acest drept, însă două sentinţe ale unei instanţe de judecată au făcut posibil acest lucru. Lucru care nu mai poate fi comentat acum. Însă din această pricină, datorită faptului că oamenii nu ştiau cu exactitate (nici acum nu ştiu) unde au primit suprafeţe forestiere, au urmat defrişările ilegale masive (practic, pădurile din zonă au fost tăiate la ras), tensiunile din sânul comunităţii, scandalurile etc., intens mediatizate la nivel judeţean şi naţional. Mai ales că datorită acestui fel de împroprietărire mai mulţi ani pădurile din zona Vlăhiţa nu au fost administrate şi păzite de vreo instituţie silvică, cum prevede legea (aspect asupra căruia vom mai reveni). Problemele au ajuns până la ministrul Apelor şi Pădurilor, care a trebuit să intervină pentru ca situaţia să revină la normal.

Acestea fiind zise, în continuare vom vedea care au fost problemele care au generat aceste situaţii şi când se va finaliza procesul de retrocedare în oraşul Vlăhiţa. În acest sens am stat de vorbă cu secretarul oraşului, Venczel Attila. Acesta a explicat că la momentul naţionalizării, la Vlăhiţa, terenurile forestiere aparţineau unei forme asociative de tip composesorat. „Acesta e un amănunt foarte important, pentru că în momentul de faţă eu am putut identifica cinci decizii ale Curţii Constituţionale, care în esenţă stabilesc faptul că, cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, terenurile care au fost naţionalizate de la forme asociative nu pot fi retrocedate în forma proprietăţii exclusive, ci numai în forma proprietăţii comune pe cote părţi care caracterizează aceste forme asociative”, a spus secretarul oraşului.

 Deşi persoanele fizice din Vlăhiţa nu puteau fi împroprietărite, totuşi acest lucru s-a întâmplat

Ce s-a întâmplat însă în oraşul Vlăhiţa? După cum se ştie, Legea fondului funciar 18/1991 nu a prevăzut posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea formelor asociative, ci numai persoanelor fizice în forma proprietăţii exclusive şi numai până la limita de un hectar. Astfel, ne spune Venczel Attila, vlăhiţenii nu ar fi putut să beneficieze de prevederile Legii 18/1991. Însă oamenii din oraşul Vlăhiţa s-au adresat instanţei de judecată, unde au obţinut două sentinţe favorabile. Mai exact, instanţa, în speţă Judecătoria Odorheiu-Secuiesc, a stabilit că persoanele din Vlăhiţa au calitatea de persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate. „Şi pe baza acestor două sentinţe, în conformitate cu Legea 18/1991 (n.n. – vlăhiţenii) au putut să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate. Deci asta nu se mai poate discuta pentru că reconstituirea s-a făcut având la bază hotărâri judecătoreşti, care nu se discută, ci se execută”.

 Vlăhiţenii puteau înfiinţa fostul composesorat şi astfel să obţină suprafeţele forestiere deţinute de acesta

A urmat Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. Această lege a prevăzut posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea formelor asociative. Tot Legea 1/2000 a stabilit un termen înăuntrul căruia formele asociative puteau obţine personalitate juridică şi instanţa putea să constate că sunt succesorii de drept a vechii forme asociative. Astfel ar fi putut să solicite retrocedarea pădurilor în favoarea acestei forme asociative. „Ei bine, în Vlăhiţa s-a continuat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice. Care, după părerea mea, în forma proprietăţii exclusive nu s-ar fi putut face, ţinând cont şi de cele cinci decizii ale Curţii Constituţionale, prima fiind pronunţată chiar în anul 1999, Decizia nr. 237”.

„Deci e foarte clar. La Vlăhiţa, la momentul naţionalizării terenurilor forestiere, aceste terenuri erau administrate prin forme asociative. Respectiv dreptul de proprietate nu era exclusiv al persoanelor fizice, ci exista drept de proprietate comună pe cote părţi indivize ce aparţinea unei forme asociative, fapt pentru care eu sunt de părere că retrocedarea, inclusiv şi stabilirea dreptului de proprietate, nu s-ar fi putut realiza în forma proprietăţii exclusive a unor persoane fizice sau juridice de drept privat, ci doar unei forme asociative reconstituite ca succesoare a vechii forme asociative”, a spus secretarul oraşului Vlăhiţa.

 Aproximativ 30 de persoane fizice au depus cereri pentru suprafeţe forestiere mai mari de 10 hectare

Ajungând în prezent, Venczel Attila a spus că, după inventarierea terenurilor, au fost identificate aproximativ 30 de cereri depuse pentru suprafeţe mai mari de 10 hectare. „Cereri depuse de persoane fizice, care nu au fost soluţionate. Aceste cereri ar fi trebuit soluţionate înaintea termenului prevăzut de Legea 165/2013. Comisia locală nu a decis încă în privinţa acestora, dar cu ocazia mai multor şedinţe eu am exprimat părerea că aceste cereri trebuie să fie respinse. În primul rând sunt formulate de persoane fizice, nu de o formă asociativă care era subiect de drept în momentul naţionalizării. Pe de altă parte, aceste cereri depuse de persoane fizice nu sunt însoţite de documentele, dovezile care ar proba faptul că aceste persoane au calitatea de persoane îndreptăţite pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Deocamdată nu ştiu cum va decide comisia, dar părerea mea aceasta este: că nu se poate şi trebuie respinse”.

 O altă problemă: trei entităţi au suprafeţe forestiere validate de comisia judeţeană, însă şi acestea erau membri ai fostei forme asociative

Secretarul oraşului Vlăhiţa a declarat că o altă problemă este legată de faptul că prin Legea 1/2000 au fost validate suprafeţe de teren forestier pentru Biserica romano-catolică, unitatea teritorial-administrativă oraşul Vlăhiţa şi pentru şcoala romano-catolică. „Au fost validate, însă pentru aceste persoane juridice nu s-au eliberat titluri de proprietate. Pentru a putea fi emise titluri de proprietate este nevoie ca cele trei persoane să fie puse în posesie pe suprafeţele identificate”. Însă şi aici sunt probleme. „În primul rând, şcoala romano-catolică este o instituţie inexistentă. Fapt pentru care eu consider că nu poate fi pusă în posesie. Până în prezent nu s-a stabilit că cineva ar fi succesorul acestei entităţi. După cum ştim, şi după cum avem informaţii, Biserica romano-catolică are intenţia să intenteze un proces în care va încerca să dovedească că de fapt vechea şcoală romano-catolică era în administrarea lor şi vor ca instanţa să stabilească că dreptul de proprietate ce a aparţinut acestei şcoli a devenit, de fapt, bisericii”. În legătură cu această situaţie, ne întrebăm cine a depus actele pentru reconstituirea dreptului de proprietate şi cum s-a făcut validarea acestor suprafeţe în favoarea şcolii romano-catolice de către cele două comisii…

Revenind la cele trei entităţi, Venczel Attila a afirmat că ar mai fi o problemă: şi acestea erau membre ale acelei forme asociative care ar fi putut să fie singura entitate îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate. „În situaţia în care ar exista o hotărâre a instanţei judecătoreşti, în care s-ar fi stabilit, ca şi în cazul persoanelor fizice cu Legea 18/1991, că ar avea calitatea de persoană îndreptăţită, nu ar fi nici o problemă. Dar în momentul de faţă nu există o astfel de hotărâre. Şi eu consider că, indiferent dacă există o hotărâre de validare a comisiei judeţene, punerea în posesie făcând parte din etapele procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, nu se poate face în favoarea unor persoane care nu pot fi considerate ca persoane îndreptăţite”, a precizat secretarul localităţii.

 Există şi opinii care susţin că cele trei entităţi trebuie puse în posesie, deoarece hotărârea comisiei judeţene trebuie pusă în executare

Conform sursei citate, există şi păreri contrare, susţinute şi de comisia locală, potrivit cărora din momentul în care există o hotărâre de validare care se bucură de prezumţia de legalitate şi trebuie pusă în executare, nu se mai discută, trebuie pusă în posesie. Totuşi, şi în această situaţie, o problemă tot ar fi în cazul şcolii romano-catolice. „Dacă am accepta această părere, şi în această situaţie ar fi o problemă cu şcoala romano-catolică. Pentru că, cu ocazia punerii în posesie, trebuie să mă întâlnesc cu persoana pe care o pun în posesie, care să preia de la mine terenul. Şi această persoană nu există”, a precizat Venczel Attila.

În situaţia în care sunt respinse cele trei cereri, a continuat acesta, cele trei entităţi „ne pot ataca în faţa instanţei judecătoreşti, pentru că nu am executat o hotărâre a comisiei judeţene de validare. Prin care s-a validat, de fapt, hotărârea comisiei locale prin care aceste persoane sunt considerate persoane îndreptăţite”.

Revenind la stadiul procesului de reconstituire a dreptului de proprietate, secretarul oraşului a spus că în prezent punerea în posesie s-a realizat numai parţial, tocmai din cauza celor trei entităţi amintite. „Eu am iniţiat ca această problemă să fie inclusă pe ordinea de zi a comisiei locale. Conform legii, comisia are atribuţii în ceea ce priveşte punerea în posesie a persoanelor. Comisia, în majoritate, cu excepţia primarului şi a mea, este de părere că trebuie să punem în posesie Biserica romano-catolică şi oraşul Vlăhiţa”. În ceea ce priveşte şcoala romano-catolică, a continuat acesta, comisia e de părere că înainte de a exista o hotărâre judecătorească prin care se stabileşte cui revine partea asta, nu se poate lua o hotărâre.

 Titlurile de proprietate au fost emise şi înmânate

Întrebat dacă în oraşul Vlăhiţa au fost întocmite planurile parcelare pentru suprafeţele retrocedate şi dacă sunt alocaţi de la bugetul local bani în vederea realizării lor, secretarul oraşului Vlăhiţa a spus că toate titlurile de proprietate care au fost emise au fost înmânate persoanelor fizice. „Conform normelor în vigoare, titlurile de proprietate nu se pot emite în afara planurilor parcelare. Deci planurile parcelare, într-adevăr, aşa cum au fost realizate la nivelul oraşului Vlăhiţa, pot fi contestate în mare parte, pentru că se vede că nu au fost făcute de specialişti. Sau, dacă au fost făcute de specialişti, nu au fost însuşite. Dar aceste planuri care au fost realizate prealabil emiterii titlurilor de proprietate, acestea au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate. Nimeni nu împiedică persoanele fizice, care pot fi considerate, pe baza titlurilor de proprietate, că sunt proprietari, cu ocazia intabulării dreptului de proprietate să întocmească un plan parcelar. (…) Dar eu sunt de părere că realizarea planurilor parcelare de către oraşul Vlăhiţa pentru acele titluri de proprietate care deja au fost înmânate oamenilor nu poate fi finanţată din bugetul local, pentru că am fi în faţa finanţării unor acţiuni care vizează dreptul de proprietate al persoanelor fizice. Şi acestea nu pot fi finanţate”, a spus Venczel Attila. De asemenea, acesta a precizat că, din informaţiile pe care le are, într-adevăr există grupuri de proprietari care au contractat serviciile unor topografi, tocmai cu scopul de a realiza planuri parcelare şi a putea să intabuleze titlurile de proprietate în cartea financiară.

 Concluzie

La final, l-am întrebat pe secretarul oraşului Vlăhiţa când se va finaliza procesul de reconstituire a dreptului de proprietate în localitate. „Până în prezent sunt titluri de proprietate emise în favoarea unor persoane fizice. Aceste titluri de proprietate se bucură de prezumţia de legalitate. Deci persoanele, până la constatarea nulităţii absolute a acestor titluri, pot fi considerate ca proprietari. În cazul nostru titluri de proprietate există.

În ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate în continuare pentru alte suprafeţe, eu consider că la nivelul oraşului Vlăhiţa acest proces este finalizat. Pentru că, având cunoştinţă de cele cinci decizii ale CCR, reconstituirea dreptului de proprietate pentru celelalte suprafeţe s-ar putea face numai în favoarea unei forme asociative, care nu există, nu s-a reconstituit! Toate cererile care provin de la persoane fizice prin care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lor şi în forma proprietăţii exclusive, după părerea mea, trebuie să fie respinse pe motivul că aceste persoane nu au calitatea de persoane îndreptăţite”, a concluzionat Venczel Attila.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.