Problema retrocedărilor: Ani de procese, bătut crunt în propria curte, şi-a câştigat dreptatea în instanţă | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 22 octombrie 2021
Home » Societate » Problema retrocedărilor: Ani de procese, bătut crunt în propria curte, şi-a câştigat dreptatea în instanţă
Problema retrocedărilor: Ani de procese, bătut crunt în propria curte, şi-a câştigat dreptatea în instanţă

Problema retrocedărilor: Ani de procese, bătut crunt în propria curte, şi-a câştigat dreptatea în instanţă

 

Despre problemele retrocedărilor din comuna Joseni, Informaţia Harghitei a relatat pe larg în ultimii ani: titluri de proprietate false, mitinguri, oameni bătuţi pentru că reclamau abuzurile în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate etc.

De cele mai multe ori, oamenii reclamau că în mod ilegal nu sunt puşi în posesie cu terenurile ce li se cuvin, în urma neregulilor făcute de fosta conducere a Primăriei. În schimb, alte persoane, aflate în anturajul fostului primar şi viceprimar, ilegal, obţineau titluri de proprietate pentru terenuri arabile, fâneţe, păşuni împădurite, suprafeţe forestiere, care nu li se cuveneau. Motiv pentru care în momentul de faţă sunt pe rolul instanţei de judecată mai multe procese.

 „Peripeţiile” unui cetăţean pentru dobândirea terenurilor la care era îndreptăţit

În cele ce urmează vom prezenta un caz „fericit”, dacă îl putem numi aşa. Este vorba despre cazul lui Pál Emeric, din comuna Joseni, care după ani de procese, după ce a sesizat toate instituţiile statului, de la Poliţie la Parlamentul României, a obţinut, în instanţă, toate terenurile la care era îndreptăţit. O parte dintre aceste terenuri le reprimise înapoi, însă o altă suprafaţă forestieră a fost câştigată de abia acum, la începutul acestei luni, în urma unei hotărâri a instanţei de judecată, la 16 ani de la depunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Pál Emeric povesteşte, având în faţă un dosar voluminos, în care sunt hărţi vechi de peste o sută de ani, dar şi mai recente, precum şi sute de alte documente, că problemele lui cu autorităţile locale au început în anul 2008, de la o moştenire de 27 de iugăre pădure composesorală. Această pădure a câştigat-o definitiv în instanţă, în 2008, fiind şi pus în drepturi. Atunci, topograful comunei, Krisbai Levente, susţine Pál Emeric, i-a spus că îi va „scoate din mână de două ori suprafaţa câştigată în instanţă”. La scurt timp după această afirmaţie, în decembrie 2008, „eu am depus cerere pentru a-mi marca lemne din pădurea pe care am folosit-o până atunci, pădure moştenită de la bunicul meu, Biró Gábor, cunoscută sub numele de Enclava lui Biró Gábor. Ajungând la pădure, mi-a fost refuzată marcarea pe suprafaţa respectivă din motivul că nu am dreptul la acea suprafaţă, deşi în 2000 (n.n. – în baza Legii 1/2000) am depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, care a dispărut de la Primăria Joseni. Astfel am fost în imposibilitatea de a-mi recupera terenul. Am fost într-o situaţie că am ieşit din termen să mai depun acte, cerere etc.”.

Protest în faţa Primăriei

După acest episod, Pál Emeric a început să facă toate demersurile la Primărie pentru a demonstra că are dreptul la terenul respectiv. Comisia locală de reconstituire a dreptului de proprietate i-a refuzat cererea, precizând că nu are dreptul decât la fâneaţa care a fost introdusă în CAP în 1962, la colectivizare, de bunicul său. Însă pădurea a fost naţionalizată în 1949, susţine Pál Emeric.

Necăjit că nu poate face nimic, şi auzind că sunt mai multe persoane în situaţia sa, în data de 15 martie 2009, Pál Emeric a organizat un miting în faţa Primăriei (situată la nr. 666), pentru a aduce la cunoştinţa tuturor problema lui. Mitingul s-a desfăşurat paşnic, având toate aprobările. Înainte de a avea loc mitingul, s-a făcut o listă pe care s-au înscris 60 de persoane, care aveau aceleaşi probleme cu retrocedările.

Ulterior a început demersurile la Prefectura Harghita. Aici, Pál Emeric ne povesteşte un episod interesant. Încă înainte de a ajunge la prefect, acesta este sunat de primarul din Joseni de atunci, György István, care îl atenţiona că la prefectură va ajunge un „om pericol public”…

În urma audienţei, prefectul i-a recomandat să depună o cerere şi să reconstituie dosarul depus în 2000. Apoi a trebuit să meargă la faţa locului pentru a se întocmi un proces-verbal de bună vecinătate. Adică să demonstreze cu vecinii că terenul respectiv îi aparţine. Însă la recunoaşterea în teren, la care a participat şi topograful comunei, conform legii, nu a putut ajunge la un comun acord cu acesta din urmă, deşi pentru o suprafaţă de acolo Pál Emeric deja fusese pus în posesie.

Demersuri la autorităţile statului

„Între timp eu am mai făcut demersuri în Parlamentul României, la Camera Deputaţilor, la Avocatul Poporului, la Ministerul Justiţiei (…) la ANRP”, spune Pál Emeric.

În anul 2012, Comisia judeţeană de reconstituire a dreptului de proprietate Harghita a respins cererea depusă de Pál Emeric, deoarece nu a putut arăta xerocopia ce a depus-o în 2000…

După ce a fost respinsă cererea, Pál Emeric a dat în judecată Primăria Joseni, Comisia judeţeană şi locală, precum şi Composesoratul, în dosarul 2310/234/2012, pentru a demonstra că dosarul a fost depus în anul 2000. „Instanţa mi-a dat câştig de cauză. Am putut să demonstrez cu trei martori şi cu acte doveditoare că am depus dosarul respectiv şi instanţa a obligat comisiile să mă pună în drepturi cu toate cererile care au dispărut”.

Acelaşi teren, retrocedat fără drept composesoratului

„Între timp, în 2008, pe terenul respectiv s-a eliberat un titlu de proprietate pentru Composesoratul Joseni. (…) Fără respectarea legii s-a făcut toată şmecheria de către Krisbai Levente. Pe baza Legii fondului funciar trebuia să fim prezenţi toţi vecinii Composesoratului la stabilirea hotarului. Dar el nu a respectat nici un articol din Legea fondului funciar şi a făcut hotarul singur, cum a considerat sau cum i-a dictat rea-voinţa sa”, spune supărat Pál Emeric.

Acesta a explicat că după ce l-a luat la întrebări pe topograful localităţii cu privire la eliberarea titlului de proprietate către Composesorat, „într-o zi a scos (n.n. – Krisbai Levente) din sertar Cartea Cadastrală a CAP Joseni din 1975. Când am văzut cartea respectivă am ştiut că cheia problemei este acolo. (…) Primarul i-a zis să-mi dea Cartea Cadastrală, după ce refuzase, iar în două minute am găsit ce am bănuit. (…) Terenul a fost colectivizat, porţiunea ce a fost dată composesoratului, şi nu naţionalizat în 1949. În 1962 a fost colectivizarea şi în 1975 a fost făcută harta”.

„Atunci primarul s-a angajat că el porneşte acţiunea în instanţă, în 2013, pentru rectificarea titlului de proprietate”. După ce a câştigat procesul 2310/234/2012, instanţa a admis şi acţiunea actualului primar din Joseni, Gáll Szabolcs, la începutul acestei luni.

Bătut în propria casă

Până să-şi obţină însă dreptatea în instanţă, Pál Emeric şi familia sa au trecut printr-un episod tragic. În 23 aprilie 2010, persoane necunoscute au intrat peste Pál Emeric în casă şi l-au bătut crunt. Auzind gălăgie, mama sa, o femeie în vârstă, i-a sărit în ajutor, alegându-se cu câteva coaste rupte. Ambii au fost internaţi în urma bătăii la spital. Şi atunci, dar şi acum, Pál Emeric a susţinut că respectivii indivizi au fost angajaţi să-i închidă gura, deoarece a vorbit despre ilegalităţile conducerii de atunci a primăriei, care nu-i putea închide gura.

Multe alte cazuri asemănătoare

Potrivit lui Pál Emeric, nu este singurul caz de acest fel din comuna Joseni, în localitate fiind multe probleme asemănătoare în ceea ce priveşte finalizarea procesului de retrocedare. „Mai sunt şi alte persoane, dar ele nu au ridicat glasul. Eu am ridicat glasul şi am câştigat”.

Acesta povesteşte că în momentul de faţă sunt mai multe procese pe rol, în cauze asemănătoare, unele fiind câştigate deja. „Până acum suntem 3-4 persoane care am găsit dreptatea la instanţă. Nici unul nu a fost refuzat. Au câştigat toţi procesul. Deci nu au fost lucruri neadevărate. Probleme reale. Sper că şi cei care sunt în curs şi acelea vor fi câştigate”. Un exemplu, ne spune Pál Emeric, este al lui Takács József, medicul de familie în comună. Un alt proces asemănător este al unei femei care se judecă cu 27 de persoane, ea ca reclamant. „Şi acolo primarul a văzut că are dreptate. Şi deja s-a creat un precedent când mi-a pornit mie acţiunea. Astfel că a înaintat acţiune în instanţă şi pentru ea primarul comunei Joseni, observând că are dreptate”. În acest ultim caz este vorba de aproximativ 10-15 ha teren fâneaţă, arabil şi pădure, „din care a primit şi Krisbai Levente, topograful, şi are casa construită pe terenul respectiv. Deci care erau interesele? A dat cuiva, care ca semn de mulţumire i-a dat o bucată de teren din suprafaţa retrocedată ilegal”.

Pál Emeric mai povesteşte despre un alt caz, în care topograful comunei a făcut pentru anumite persoane o dublă validare. În majoritatea cazurilor de acest fel este vorba de apropiaţi sau rude ale fostei conduceri a Primăriei Joseni. „Deci, când am zis mafia imobiliară, despre asta am vorbit şi despre aceste cazuri. Şi mai am încă vreo 10 cazuri, cu acte doveditoare în regulă”.

„Caracatiţa a funcţionat foarte bine în timpul foştilor primar şi viceprimar, György István şi Csala Zsolt (n.n. – între timp, acesta a fost ucis, fiind împuşcat de mai multe ori), şi omul-cheie în retrocedări a fost Krisbai Levente, pentru că el a fost cu lupa şi metrul”.

Potrivit lui Pál Emeric, cu noua conducere a Primăriei lucrurile revin la normal, „pentru că noi am pistonat cu problemele noastre. (…) Au venit la faţa locului, ceea ce nu a făcut vechea conducere. Sau dacă a venit acolo, cum a zis Krisbai Levente aşa a fost adevărul. El a fost ascultat, noi nu am fost ascultaţi”, a mai spus Pál Emeric.

xxx

Aşadar, dacă în ceea ce priveşte retrocedările ilegale a sute de hectare de pădure, prin corupţie, după cum ne arată dosarele DNA ce au început să iasă la suprafaţă, procesul de reconstituire a dreptului de proprietate a mers „şnur”, nu acelaşi lucru îl putem spune şi în cazul celor care sunt îndreptăţiţi la suprafeţe mult mai mici, după cum am văzut mai sus.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

—————-

(După ce am văzut care este situația privind retrocedările în comuna Joseni, așa cum e percepută de către o parte din locuitorii ei, în numărul viitor vom vedea care este poziția primarului localității vizavi de problemele din comună ce privesc restabilirea dreptului de proprietate și când se preconizează a se încheia procesul de retrocedare.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.