Primarul Topliţei: ştrandurile şi Centrul Wellness nu sunt în concurenţă, ci complementare | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 18 octombrie 2021
Home » Societate » Primarul Topliţei: ştrandurile şi Centrul Wellness nu sunt în concurenţă, ci complementare
Primarul Topliţei: ştrandurile şi Centrul Wellness nu sunt în concurenţă, ci complementare

Primarul Topliţei: ştrandurile şi Centrul Wellness nu sunt în concurenţă, ci complementare

În urma unei dispute dintre un om de afaceri, care deţine ştrandul Bánffy, şi Primăria municipiului Topliţa, cei care au de suferit sunt şi cetăţenii oraşului, care nu mai au acces la ştrandurile din localitate, ele fiind închise de reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Gărzii de Mediu. Motivul pentru care a fost pus lacătul pe ştrandurile Bánffy şi Urmánczy din Topliţa este inexistenţa licenţei pentru folosirea apelor termale din izvoare.

Ionuţ Covrig, administratorul ştrandului Bánffy, spunea că anul trecut, în luna octombrie, în urma unui control al Gărzii de Mediu, unitatea a fost amendată cu 30.000 de lei, motivul fiind utilizarea altui cod CAEN decât cel ce trebuia folosit.

„Am aflat că acest control – ne spunea Ionuţ Covrig – a fost făcut în urma unei sesizări a Primăriei Topliţa la ANRM Bucureşti şi la Garda de Mediu. A trebuit să ne blocăm activitatea până la obţinerea licenţei de exploataţie a apei mezotermale din partea ANRM. Această licenţă presupune câteva studii ale apei (debit, temperatură, analiză) care pot să dureze până la 2-3 ani”.

Totodată, într-un articol apărut în presa naţională (Mediafax), Ionuţ Covrig lăsa să se înţeleagă că închiderea ştrandului este cu atât mai dureroasă cu cât în 2014 şi în acest an s-a investit pentru modernizare (plajă, bazine şi un cuptor de pizza) aproximativ 700.000 de lei.

Proprietarul ştrandului Urmánczy, Szabó Koloman Emeric, dă vina pe instituţiile statului, spunând pentru Mediafax că „acum trei ani am cerut autorizaţie de mediu (n.r. – de la APM), am descris ştrandul, modul în care funcţionează şi am primit răspuns că nu avem nevoie de nici un fel de autorizaţie. Anul acesta, în februarie, a venit Garda de Mediu şi ne-a amendat că nu avem autorizaţie. Păi aşa putem spune că funcţionăm ilegal din secolul al XI-lea, că nimeni nu ne-a pomenit un cuvânt, nici nouă şi nici celor dinaintea noastră, despre licenţa de exploatare”.

Reprezentanţii ANRM şi ai Gărzii de Mediu susţin că nu se ştia faptul că cele două ştranduri foloseau ape termale, adică exploatau o resursă minerală; asta în condiţiile în care Topliţa este recunoscută pentru existenţa apelor termale, iar Bánffy are un renume de foarte mulţi ani. Iar „acest aspect a ieşit la iveală în urma unor sesizări ale unor persoane fizice şi juridice, între care şi Primăria din Topliţa, care au reclamat că cele două ştranduri folosesc apă geotermală la umplerea bazinelor, fără permis”, spunea Emil Topor, şeful ANRM Harghita, citat de Mediafax.

 

 Povestea a început din 2011. Ulterior, proprietarul de la Bánffy a început vreo 10 procese împotriva Primăriei

După ce ştirea că cele două vechi ştranduri din Topliţa şi-au suspendat activitatea a apărut în presa naţională, iar Primăria Topliţa era arătată cu degetul ca fiind cea care a depus plângerea la ANRM, Stelu Platon, primarul municipiului, a dorit să facă câteva precizări referitoare la această situaţie.

 

– Primăria municipiului Topliţa – ne spunea Stelu Platon – a început din 2010 un program de prospecţiuni şi explorare a apelor termale din zona oraşului, astfel că în 2011 am obţinut un permis de prospecţiuni care cuprindea vreo 10 activităţi, între care determinări geodeofizice şi un foraj până la 300 de metri pe terenul privat al municipiului. Acel program s-a realizat; s-a făcut raportul geologic, inclusiv realizarea forajului la 220 metri, pentru că acolo s-a găsit sursa de apă la 26 de grade (Celsius), aşa cum este şi în incinta vechiului ştrand.

După ce am depus raportul la Agenţia de Resurse Minerale, am obţinut şi autorizaţia pentru explorare. E o procedură în curs, care presupune o serie de activităţi legate de natura apelor, de calitatea lor etc. Urmează ca după această fază să obţinem procedura de exploatare.

Acum o să revin la acest incident, care dezinformează oarecum pe cei interesaţi.

În 2011, proprietarul ştrandului (n.r. – Bánffy) a reuşit să intabuleze terenul; noi aveam deja permisul de prospecţiuni. În momentul respectiv a fost deranjat că noi folosim apele termale, deşi acel proprietar nu a cumpărat izvoarele; izvoarele termale sunt în domeniul public al localităţii.

Dânsul a cumpărat terenul (vreo 17.000 mp), clădiri, bungalouri, bazinul propriu-zis, o fabrică de lapte dezafectată de la o firmă care a dat faliment şi care a exploatat înainte acest ştrand care funcţionează de foarte multă vreme. A fost la Primărie, şi-a depus documentele, l-am felicitat şi i-am dorit succes pentru că eram foarte interesaţi să se dezvolte zona – în sfârşit era un proprietar de teren.

Partea proastă este că acest proprietar a început, practic, o hărţuire împotriva Primăriei pentru că am realizat acel foraj. Ne-a trimis pe cap Garda de Mediu de la Sibiu şi, în 2013, am fost amendaţi cu 30.000 de lei în urma unei plângeri depuse de el că noi folosim apele termale din foraj. Am contestat acea amendă; am şi câştigat pentru că noi n-am folosit şi nu folosim apa din puţul respectiv. Cred că ne-a dat în vreo 10 procese. Noi nu l-am dat în nici un proces; mai mult, anul trecut i-am dat autorizaţie de construcţie în regim de urgenţă tocmai ca să-şi renoveze bazinul, toate anexele şi să pornească activitatea în sezon.

Aş face o paranteză: în 2012, din motive inexplicabile, acest proprietar n-a deschis bazinul tot sezonul; au fost circa o mie de cetăţeni care au făcut sesizări la Primărie.

 

 Ajunşi la proces, s-a cerut autorizaţia de funcţionare a ştrandului Bánffy

– Dându-ne în judecată – a contestat, inclusiv, autorizaţia de construcţie de la Centrul Wellness – în instanţă s-au cerut explicaţii dacă dânsul este în legalitate, dacă are autorizaţiile necesare, continua primarul municipiului. Noi a trebuit să depunem în instanţă dovada dacă are sau nu şi pentru aceasta am cerut explicaţii de la ANRM. De aici, dânsul şi-a tăiat, practic, craca de sub picioare şi s-a trezit cu Garda de Mediu, cu ANRM că nu are autorizaţiile respective, cu consecinţele pe care eu le regret (n.r. – suspendarea activităţii). Ba mai mult, l-a tras după dânsul şi pe proprietarul de la bazinul Urmánczy, care nu are nici un conflict cu Primăria – dacă putem vorbi de un conflict.

Noi am continuat să ne vedem de treabă, folosim apă de la reţeaua orăşenească pentru cele două bazine, cu toate că avem un foraj care funcţionează pentru că trebuie să ajungem în faza de exploatare.

Ceea ce vreau să spun în finalul discuţiei este un singur lucru: eu doresc foarte mult, pentru oraş, pentru micii proprietari de pensiuni, de restaurante – şi familia mea, din ’99, are în staţiunea Bánffy o mică pensiune – ca aceste două ştranduri să funcţioneze. Atâta vreme cât funcţionează şi ştrandul mare, sunt turişti. Două luni pe an, turiştii doresc să facă baie în vechile ştranduri, renovate, pentru că ele funcţionează în regim de lac.

Desigur, în afara faptului că ele sunt deosebite, au temperatura de 26 de grade Celsius, le creează turiştilor o stare specială de confort, au proprietăţi balneo.

 

 S-ar putea ca ştrandurile să se redeschidă în această vară

– În concluzie – continua Stelu Platon – eu sper că, totuşi, în această vară aceste ştranduri se vor deschide, pentru că am înţeles din discuţii, care sunt mai mult sau mai puţin oficiale, că există şi la ANRM nişte proceduri speciale până când vor obţine şi ei autorizaţiile pentru a putea să pornească ştrandurile.

Topliţa este cunoscut pentru aceste ape mezotermale şi tocmai de aceea am dezvoltat un centru wellness ca să extindem sezonul, să folosim apa şi iarna, când în municipiu se face schi; noi am încurajat foarte mult dezvoltarea prin infrastructura pe care am realizat-o spre pârtiile de schi.

Eu îmi pun mari speranţe şi consider că nu există un conflict între noi şi agenţii privaţi, proprietarii celor două ştranduri. Eu îmi fac speranţe că aceste două ştranduri vor fi deschise; sigur, în condiţiile în care legea le impune.

– Se vehiculează că Primăria ar avea interes ca cele două ştranduri să nu funcţioneze, pentru că aşa ar atrage mai mulţi clienţi la Centrul Wellness, care are şi bazin descoperit…

– În primul rând, Centrul Wellness are o capacitate limitată. În Centrul Wellness sunt circa 150 de locuri. Vara, aşa cum declară proprietarii, la bazinul Bánffy vin vreo 700-800 de oameni.

Vechiul bazin este cu totul altceva decât piscinele Primăriei; piscine ca ale Primăriei, centre wellness, sunt în toată ţara – există în hoteluri, există în locuri în care nu sunt ape termale. Pentru că aceste ape termale sunt extrem de calcaroase, ele nu pot funcţiona într-un sistem clasic de filtrare, pentru că colmatează toate filtrele. Ele (n.r. – cum este şi cazul vechiului bazin) funcţionează într-un sistem lac: apa intră, iese şi de două ori pe săptămână bazinul se goleşte, se curăţă.

Ele nu sunt în concurenţă, ele sunt complementare. Ba mai mult, este foarte cunoscut că în Topliţa, la fel ca în alte localităţi din Harghita, clima este foarte instabilă. Sunt zile în care ştrandurile sunt goale pentru că plouă, e frig; atunci turistul care a venit la pensiuni are alternativă. Aceste două activităţi, cu toate că au acelaşi scop, sunt complementare, nu în concurenţă.

– În articolul agenţiei Mediafax, cei de la ANRM spuneau că instituţia pe care o reprezintă nu ştia că cele două ştranduri folosesc apa termală. În calitate de manager – pentru că un primar este şi manager – consideraţi că este admis ca un manager de instituţie să nu ştie ce are în propria sa ogradă? Mai ales că vorbim de ştranduri vechi de o sută de ani şi renumite pentru că folosesc apele termale?

– Aici pot să fac un singur comentariu, pe care l-au făcut şi cei doi proprietari: ştrandurile astea sunt exploatate de peste 100 de ani. De aici putem înţelege absolut orice. Pe de altă parte, este ciudat că 100 de ani a fost totul în regulă şi acum mai trebuie nu ştiu câte avize.

La întrebarea asta mai am un răspuns. Atâta vreme cât anumite resurse – vorbesc de cariere, balastiere, de ape – nu sunt gestionate de autoritatea publică locală (indiferent că e vorba de Praid, Miercurea-Ciuc sau Topliţa), pot apărea astfel de lucruri. Dacă aceste resurse ar fi în administrarea autorităţilor publice locale, în mod sigur ar fi tot interesul ca ele să fie valorificate; pentru că prin valorificare se creează nu numai mijloace de dezvoltare economică locală, ci şi resurse pentru comunitatea locală.

După părerea mea, problema asta trebuie rezolvată prin Legea Minelor – despre care aud vorbindu-se că se încearcă modificarea – chiar în acest sens. Şi atunci, autoritatea publică, prin Consiliul local, va decide.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.