Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

„PNDL era sufletul zonei rurale”Primarul comunei Gălăuţaş: fără un sprijin financiar ne vom descurca foarte greu cu două proiecte mari în Colonia 1 şi în zona blocurilor vechi | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate »
„PNDL era sufletul zonei rurale”
Primarul comunei Gălăuţaş: fără un sprijin financiar ne vom descurca foarte greu cu două proiecte mari în Colonia 1 şi în zona blocurilor vechi
<h5><i>„PNDL era sufletul zonei rurale”</i></h5>Primarul comunei Gălăuţaş: fără un sprijin financiar ne vom descurca foarte greu cu două proiecte mari în Colonia 1 şi în zona blocurilor vechi

„PNDL era sufletul zonei rurale”
Primarul comunei Gălăuţaş: fără un sprijin financiar ne vom descurca foarte greu cu două proiecte mari în Colonia 1 şi în zona blocurilor vechi

  • Interviu cu Radu Ţăran, edilul comunei de lângă municipiul Topliţei

 După aproximativ o lună de la ieşirea din starea de urgenţă, am ajuns în Gălăuţaş, unde am vorbit cu Radu Ţăran, primarul comunei despre subiectul perioadei actuale – pandemia (mai exact dacă primăria a fost afectată, din punct de vedere financiar) – dar şi despre proiectele avute în derulare, respectiv de planurile de viitor.

Pentru că au fost cazuri în care localităţi din ţară au semnalat faptul că li s-au redus mult veniturile, în unele cazuri fiind nevoite să renunţe la anumite investiţii, l-am întrebat pe primar dacă criza provocată de pandemie şi-a pus amprenta şi pe Gălăuţaş.

– Cred că nu numai în Gălăuţaş, ci la nivel de ţară – spunea Radu Ţăran – au fost făcute cheltuieli, atât în perioada stării de urgenţă, cât şi în perioada stării de alertă, pentru că era obligativitatea autorităţilor administraţiei publice locale să ia anumite măsuri. Vă dau un exemplu: blocurile trebuiau să fie dezinfectate, scările să fie dotate cu substanţe dezinfectante; bineînţeles, şi la nivel de primărie, portul obligatoriu al măştii, dezinfectanţi, preşuri dezinfectante. Toate au presupus cheltuieli din bugetul local, dar am fost sprijiniţi şi de consiliul judeţean (CJ) – atâta noroc am avut, pentru că în rest nu am fost băgaţi în seamă de nimeni.

Cheltuind pentru treaba asta, normal că a fost diminuat din altă parte. La bugetul nostru mic pe care-l avem, se simte.

Dacă s-a lucrat? Nu ne-a afectat. Constructorii care au vrut să lucreze, au lucrat, pentru că au nevoie şi ei de bani.

– Cum aţi început anul din punct de vedere al investiţiilor şi cum îl continuaţi?

– Vă spun sincer că noi am lucrat, chiar cu banii puţini pe care îi avem. Repet, am avut mare noroc cu CJ, care la diferite investiţii ne-a ajutat financiar.

Am avut şi lucrări începute anul trecut: extinderea canalizării; chiar acum am avut reparaţii în perioada garanţiei de bună execuţie la un drum care a fost recepţionat în 2017 (drumul din centrul comunei); lucrăm şi la drumul din Preluca, care e început tot de anul trecut (proiect finanţat din bugetul local şi tot cu sprijinul CJ); suntem în faza de recepţie la terminarea lucrărilor în zona dispensarului şi a căminului de zi, pe care l-am terminat.

– Dispensarul l-aţi şi dotat?

– Clădirea în care se află dispensarul, şi în care funcţionează şi farmacia, a fost reabilitată acum doi sau trei ani. Dispensarul nu este dotat de noi, dar medicul de familie îşi desfăşoară activitatea corespunzător.

Lucrări finalizate în ultimele luni

– Anul acesta – continua edilul comunei – pot zice, încercăm să terminăm ce avem început.

Am avut şi recepţii la terminarea lucrărilor, spre finalul anului trecut chiar am avut multe. În luna decembrie am recepţionat lucrarea de extindere a reţelei de iluminat public stradal în satul Nuţeni. Terenul multi-sport la Şcoala Gimnazială „Dumitru Gafton”, finalizat în luna octombrie, cu finanţare de la bugetul local şi CJ. În luna decembrie am recepţionat lucrările la şcoala primară din satul Gălăuţaş-Pârâu, finanţate prin PNDL şi bugetul local. Tot în luna octombrie am făcut recepţia la terminarea lucrărilor la proiectul de modernizare a drumurilor publice din interiorul comunităţii – era vorba de 5 drumuri – finanţat prin PNDL 2 şi bugetul local. În luna trecută s-a făcut recepţia la grădiniţa din centru, de la Şcoala Gimnazială „Dumitru Gafton”, cu fonduri europene, prin PNDR, unde a fost construită şi o centrală termică, dar s-au făcut şi dotări pentru copii (maşină de spălat, tablă interactivă, proiector, jocuri).

Aproape trei sferturi din populaţia Gălăuţaşului este racordată la reţeaua de apă şi canalizare

– Dacă discutăm despre PNDL, suntem în lucru la modernizarea staţiei de epurare, pe care sperăm să o terminăm anul acesta – este ultimul proiect finanţat prin PNDL 2.

– Când au început lucrările? Ţin minte că anul trecut, în august, eraţi în faza de licitaţie a proiectului.

– Am reuşit la a treia licitaţie să avem un câştigător, iar lucrările au început în primăvara acestui an.

– În ce constau lucrările la staţia de epurare?

– Datorită faptului că aveam sancţiuni din partea Apelor Române, pe motive întemeiate – apa care se deversa în emisar nu era conformă calitativ – ne-am apucat să rezolvăm problema. Şi, cum ziceam, prin ultimul program pe care-l mai aveam cu finanţare prin PNDL 2, se construieşte un nou modul de purificare a apei menajere care va fi deversată în emisar. Sperăm să avem reuşită deplină.

– Cât din populaţia Gălăuţaşului este racordată la sistemul de apă şi canalizare?

– Undeva la 70%. De aceea muncim, în limita posibilităţilor financiare, ca să extindem şi să ajungem la un procent cerut chiar de UE. Poate că puteam mai de mult să depăşim acel procent, dar am avut nişte probleme sub aspectul regimului juridic a satului Plopiş, unde drumurile – practic, pe acolo se poate face şi extinderea de apă şi canal – nu sunt în domeniul public al comunei.

Acum, prin Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Gălăuţaşul a început cadastrarea gratuită atât a domeniului public, cât şi privat, şi al persoanelor fizice, iar când acesta se va termina, fiecare cetăţean, fiecare instituţie care există în raza UAT Gălăuţaş va putea avea extras de carte funciară, să fie proprietari adevăraţi pe terenuri.

Acesta e primul pas pe care eu sau cine va fi, ar trebui să-l facă pentru a demara acţiunea proiectării apei-canal, un proiect complex pentru zona Plopiş.

– Dacă tot aţi amintit de programul naţional de cadastrare: în ce stadiu este acesta?

– Suntem în faza de măsurare în teren. Zona blocurilor a fost făcută în iarnă, acum sunt la extravilan (60% e măsurat), iar după acesta se vor ocupa de intravilan.

Două proiecte importante pentru care se caută surse de finanţare

– Înainte de pandemie – spunea Radu Ţăran – prin Ordonanţa 1 a Guvernului, se atenţionau unităţile administrative că nu se mai alocă bani pentru investiţii noi. De aceea am tot specificat ultimul proiect finanţat prin PNDL 2 e staţia de epurare. În zona rurală nu mai sunt programe de finanţare: prin PNDL nu mai sunt bani, prin POR, zona rurală nu poate accesa. Acesta (PNDL) era sufletul zonei rurale, de asta sperăm că se va rezolva.

Dar noi ne pregătim, sperăm că se va schimba viziunea. Pentru zona blocurilor vechi, zonă centrală putem spune, la sfârşitul lunii iulie terminăm proiectul tehnic. Sper ca până la sfârşitul anului să facem şi procedurile de achiziţie a lucrărilor. Ne bazăm pe bugetul nostru, dar şi pe bugetul consiliului judeţean, pentru că totdeauna am avut sprijin mare din partea CJ şi sper ca PNDL să-şi reia cursul normal de anul viitor.

Zona Colonia 1, care se vede de la podul de intrare, e una precară în infrastructură. Este apă şi canal, dar drumurile nu sunt corespunzătoare. Acolo, până la sfârşitul acestei luni trebuie să fie terminată documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie, iar până la sfârşitul anului am vrea să terminăm proiectul tehnic.

Acestea două ar fi nişte proiecte mari cu care, dacă nu o să avem sprijin financiar, ne vom descurca foarte greu şi nu le putem face în 2 ani de zile, dacă nu avem sprijin financiar.

În rest, ne ocupăm de întreţinere şi reparaţii.

Fonduri de la APIA pentru zone de linişte în pădure

– În 15 iunie – continua edilul comunei – am depus documentaţia şi cererea de finanţare la APIA Suceava, în cadrul unui program derulat prin PNDR 2014-2020, pentru plăţi pentru angajamente de silvo-mediu referitoare la zonele de linişte în păduri, în fondul forestier public al nostru. Sper că totul va fi în regulă.

– Ce presupun aceste zone de linişte în pădure?

În zona arboretului tânăr şi în zonele în care se fac lucrări de conservare, pentru liniştea vânatului, pe o perioadă de 5 ani, cât timp se derulează această finanţare, nu se fac tăieri. Practic ni se diminuează volumul de masă lemnoasă, care, conform amenajamentului, trebuia să fie extrasă. Dar ni se compensează cu banii ce ne intră prin această măsură din fonduri europene.

– Banii care vor intra sunt echivalentul masei lemnoase care s-ar fi valorificat?

– Eu zic că se acoperă chiar şi mai bine.

– De ce la APIA Suceava?

– În zona Broşteni, în comuna Panaşi, avem în proprietatea publică a comunei Gălăuţaş 1.956,8 hectare de pădure care, parte este pe administrativ Suceava (1.108 hectare), iar diferenţa este pe administrativ Harghita.

∗∗∗

Pentru că acest an este unul electoral, în partea a doua a interviului primarul comunei ne va spune dacă mai candidează pentru un nou mandat, dar şi dacă – din ceea ce şi-a propus în ultimii ani – a fost vreun proiect pe care (încă) nu a reuşit să-l realizeze.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.