Primăria comunei Gălăuţaş speră să semneze contracte de finanţare în valoare totală de 22 milioane de lei

Comuna Gălăuţaş a depus 8 solicitări de finanţare pentru tot atâtea proiecte care au în vedere reţeaua electrică, reabilitarea unor clădiri şi blocuri de locuinţe, reţeaua de apă şi canalizare sau modernizarea unui spaţiu public. Acestea au fost depuse pe trei programe de finanţare: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă; Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”; respectiv prin Administraţia Fondului pentru Mediu.

Despre acestea – şi nu numai – vă invităm să aflaţi mai multe în cadrul unui interviu realizat cu Radu Ţăran, primarul comunei Gălăuţaş.

– Ne aflăm deja aproape de mijlocul anului. Din ceea ce v-aţi propus, ce aţi reuşit să realizaţi în cele 5 luni scurse?

– În cele 5 luni am fost pe fugă pentru a depune cât mai multe cereri de finanţare prin programele noi: Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Pe lângă acestea, am mai avut lucrări pe care le facem din bugetul local.

– Ce proiecte aţi reuşit să depuneţi pe aceste programe amintite anterior?

– Încep cu Administraţia Fondului pentru Mediu, pentru că ei au fost mai rapizi în ceea ce priveşte debutul sesiunilor. Chiar avem un contract de finanţare semnat din Fondul de Mediu: e vorba de Eficientizarea şi Modernizarea Sistemului de Iluminat Public în comuna Gălăuţaş. Cum am zis, avem contractul de finanţare semnat şi este vorba de o valoare nerambursabilă (valori cu TVA) de 157.886,82 lei.

Am mai depus tot prin Administraţia Fondului pentru Mediu proiectul pentru Creşterea Eficienţei Energetice a clădirii Şcolii Gimnaziale „Dumitru Gafton”, corpul B. Nu avem semnat contractul, dar avem şanse reale. Ajutorul nerambursabil acordat este de 2.498.511,93 lei.

Dacă trecem la PNRR, aici am reuşit, prin Operaţiunea A. 3, referitor la renovarea energetică aprofundată a clădirilor rezidenţiale multifamiliale, să depunem un proiect pentru 4 blocuri (nr. 23, 19, 17 şi 20). Valoarea totală e de 7.082.866,91 lei.

Săptămâna trecută am încărcat pe platformă cererea de finanţare, tot prin PNRR (reabilitarea moderată a clădirilor publice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale), pentru Şcoala Gimnazială „Dumitru Gafton”, corpul A. E vorba de o finanţare de 847.984,30 lei.

Tot prin PNRR avem proiect depus pentru reabilitarea clădirii primăriei, în valoare de 995.567,85 lei.

Mai avem depuse proiecte, chiar şi trimise clarificările care au fost cerute, prin Planul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Este vorba despre: Modernizarea spaţiului public, zona blocuri vechi, în valoare nerambursabilă de 1.715.710,17 lei; Sistematizarea orizontală Colonia 1, în valoare de 3.585.473,96 lei; Extinderea reţelei de apă-canal, în valoare de 5.112.218,58 lei, care va acoperi toată zona rămasă, încă, fără apă şi canalizare.

Din extrabuget, la drumul de legătură între satul Gălăuţaş, satul Preluca şi păşunea Padina-Făget, anul acesta sperăm să reuşim să asfaltăm 3 km; deja suntem la stratul doi de asfalt. În total sunt aproape 5 km şi sper ca anul viitor să reuşim să-l finalizăm.

– Din propria dvs. experienţă şi din discuţiile avute cu alţi colegi primari ai altor localităţi, din proiectele pe care le-aţi înaintat care credeţi că pot fi începute în acest an? Şi mă refer la demararea efectivă a lucrărilor.

– Am speranţa ca din cele trei depuse prin Programul „Anghel Saligny”, cel puţin la unul să începem lucrările anul acesta. Iar proiectul de electrificare, iluminatul public stradal, derulat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, ar trebui să-l finalizăm până la sfârşitul anului.

În rest, trebuie să semnăm contractele de finanţare, dar am speranţe mari că o să avem reuşite, indiferent că e anul acesta, anul următor sau peste doi ani, pentru că sunt finanţări importante, cu lucrări care nu se pot face noaptea.

– Mă gândeam când ar putea debuta lucrările, mai ales că în ultimii ani au fost probleme cu găsirea de constructori.

– Am puţine emoţii în acest sens, dar se pare că legislaţia este şi ne va ajuta referitor la preţurile actuale ale materialului, combustibilului.

– Pentru restul anului, pentru următoarele 6-7 luni, la ce să se aştepte locuitorii comunei?

– Până la sfârşitul anului sper să terminăm lucrările de reparaţii. Avem începute reparaţii curente la baza de agrement; lucrări de reparaţii la incinta Căminului cu orar prelungit „Prichindelul” – acolo trebuie să semnăm, prin PNDR, un contract de finanţare pentru dotările necesare în incinta căminului de zi şi locuri de joacă în curte; lucrări de reparaţii curente la Centrul Multifuncţional (clădirea Poştei, cum este cunoscută de către localnici); lucrări de întreţinere curente la drumul comunal 74.

Nu ne plictisim, încercăm să mulţumim alegătorii cu munca pe care o prestăm zi de zi, chiar dacă mai sunt mărunţişuri care trebuie făcute. Încercăm să le facem pe toate.

– Care este cea mai mare provocare a comunei şi pe care trebuie să o rezolvaţi ori anul acesta, ori în viitorul apropiat?

– Toate, pentru că toate sunt vitale pentru comună, pentru confortul cetăţenilor. În funcţie de contractele de finanţare, vom face tot ce depinde de noi şi ne permit paşii pe care trebuie să-i respectăm ca să începem lucrările cât de repede putem.

– Unul dintre lucrurile neplăcute cu care s-a confruntat comunitatea a fost incendiul de la sfârşitul anului trecut, când au fost afectate 12 apartamente. Care mai este situaţia familiilor afectate de el?

– Am încercat să mă implic cât îmi permite şi legea. Am înţeles că sunt anumite sume de bani adunate de asociaţia umanitară de la Tg. Mureş, suntem în faza returnării centurii la construcţia afectată, o construcţie mare. Sperăm măcar să putem face acoperişul anul acesta şi fiecare să-şi facă interioarele, pentru că răspunsul venit de la Guvernul României la solicitarea ajutorului a fost că nu intră în Fondul de Intervenţii, nu intră la calamităţi.

S-a mai apelat la firmele din zonă să-i ajute cu materiale de construcţii.

Trebuie să avem răbdare şi le zic şi lor că nu o să-i las de izbelişte.

Pe de altă parte, nu am primit sprijin decât de la Consiliul Judeţean, atunci în faza incipientă, în decembrie. A fost bine-venit şi ajutorul respectiv pentru a le asigura masa caldă pentru două luni de zile.

– La una dintre ultimele noastre discuţii spuneaţi că o parte din fostul Colemn a fost cumpărat, diverse firme deschizând puncte de lucru. Au mai venit investitori de atunci?

– Din datele pe care le am, prin lichidatorul financiar, a fost cumpărat spaţiul de aproximativ 12 hectare (terenul şi construcţiile) şi fiecare a început să-şi repare clădirile.

Funcţionale avem două firme. O mini fabrică de mobilă, dar care aproape şi-a închis porţile, însă pe perioadă determinată. Şi un punct de lucru cu material lemnos, cu produse finite sub aspectul cherestelei – e mană cerească pentru locuitori.

E un investitor mare care lucrează la reparaţii şi speră să-şi deschidă, din câte am înţeles, un punct de materiale de construcţii, chiar şi o mini secţie de mobilă.

Mişcare este. Le este frică cu forţa de muncă.

– În final, aş dori să vă întreb câteva date statistice. Câţi km de străzi aveţi în comună şi câte dintre acestea sunt asfaltate?

– Drumuri comunale asfaltate sunt în jur de 15 km, iar în total sunt aproximativ 25 km.

– Care este lungimea de canalizare şi apă pe care aţi realizat-o până în prezent, pentru că ştiu că sunteţi printre comunele în care s-a lucrat intens la acest capitol?

– Nu aş vrea să intru în cifre ca să nu greşesc, dar cu proiectul menţionat de extindere a reţelei apă-canal, în satele locuite toţi vor avea apă şi canalizare în următorii ani.

– Câte gospodării încă nu au curent electric?

– În satul Preluca nu avem, dar acolo o singură familie are domiciliul permanent. Satul Dealul Armanului e fără curent electric, dar şi acolo permanent locuieşte o familie. Sunt distanţe mari până acolo, iar după cum sunt regulile, nu ar renta investiţia. Dar ca ajutor din partea noastră le-am asigurat iluminatul stradal prin panouri fotovoltaice. Ziceam că e o distanţă mare, astfel că au fost distruse, încercăm să le înlocuim.

În rest, celelalte 6 sate au curent electric.

Consemnare de LIVIU C.

Comentarii:

comentarii