Preţul cartofului, de trei ori şi jumătate mai mic decât în anii trecuţi | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 30 noiembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Preţul cartofului, de trei ori şi jumătate mai mic decât în anii trecuţi
Preţul cartofului, de trei ori şi jumătate mai mic decât în anii trecuţi

Preţul cartofului, de trei ori şi jumătate mai mic decât în anii trecuţi

  • Directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Harghita, Romfeld Zsolt: „Am ajuns că producem şi nu putem vinde”.

„Suntem acum cu preţul cartofului la nivelul anului 2018, adică la 50 de bani kilogramul. În 2019 – începutul anului 2020, preţul de vânzare s-a ridicat la 1,5 lei, chiar la 1,75 de lei/kilogram. Aceste aspect generează probleme foarte serioase de încredere în cultura de cartofi, cultură căreia i se subordonează toate celelalte culturi din zona noastră. La ora actuală, stocurile nu sunt foarte mari, dar semnificative, 15-20% din producţia totală marfă aflându-se încă în depozite”, a declarat Romfeld Zsolt, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Harghita.

De menţionat: stocurile mai sus pomenite nu includ şi cartofii de sămânţă, cultivaţi pe o suprafaţă de 130 de hectare în 2020 şi depozitate în mare parte pentru culturile proprii.

Doar o cantitate foarte mică este destinată vânzării, în condiţiile în care producătorii din Harghita importă sămânţă de cartofi, achiziţionarea acesteia reprezentând un cost foarte mare în gestionarea culturii cartofului. Adus din ţările nordice, preţul cartofului de sămânţă ajunge până la 3 euro/kilogram.

În 2020, preţul de cost al cartofului a fost de 70-75  de bani. În condiţiile în care producătorul îl vinde cu 50 de bani/kg, merge în pierdere. Au existat, ce-i drept, diferite subvenţii şi programe care au compensat în mică măsură pagubele, dar să produci în pierdere, în loc să generezi profit, nu este o soluţie, în special pentru producătorii mici şi mijlocii.

„Cartoful de sămânţă este o necesitate pentru reînnoirea biologică a materialului săditor, achiziţionarea de sămânţă pentru reînnoirea cantităţii proprii de material săditor trebuie făcută, chiar şi zonarea soiurilor care este posibil să intre în cultură. Din moment ce fermierul produce pentru piaţă şi profit orientat, este nevoit să facă acest lucru”, a explicat directorul DAJ Harghita.

Potrivit acestuia, pierderile se înregistrează datorită fluctuaţiei pieţei libere, iar motivele sunt diverse: importul, surplusul de cartofi pe piaţă, chiar şi schimbarea comportamentului consumatorilor, care nu îşi mai fac rezerve de cartofi toamna, ca altădată. Şi nu în ultimul rând preţul, calitatea cartofului, dar şi momentul achiziţionării.

„S-a schimbat total comportamentul consumatorului, nu mai depozitează şi piaţa trebuie să se adapteze, dar generează un dezechilibru în valorificare. Anul trecut, producţia în judeţ a fost destul de bună, undeva la 25-26 de tone la hectar producţie marfă, ceea ce este destul de bine. Dar degeaba îi ai dacă nu ai posibilităţi de desfacere. Ori asta nu depinde de producător în momentul plantării, îngrijirii şi nici al recoltării cartofului. În septembrie a ieşit acest preţ”, a precizat Romfeld Zsolt.

Potrivit specialiştilor la nivel naţional în agricultură, cartoful a devenit în ultimii ani o cultură „riscantă”, care necesită multă muncă, investiţii foarte mari şi satisfacţii din ce în ce mai puţine, trei din cinci fermieri români care practică această cultură înregistrând pierderi sau ajungând la limita profitabilităţii.

Actuala perioadă este una de calculare şi de programare pentru agricultori, întocmesc contabilitatea preliminară, pentru toamna care vine. Rezultatele nu sunt nici pe departe cele dorite.

„La ora actuală, la preţul actual calculul este negativ, deci se va produce şi pentru anul viitor în pierdere, dacă nu se modifică preţul de vânzare. Hrana e necesară, piaţa se autoreglează, dar în momentul acesta se întâmplă în defavoarea producătorului. Eu aş dori o piaţă mult mai sigură şi un an în care poţi să programezi şi să-ţi şi iasă socotelile de iarnă la finalul anului agricol”, ne spune directorul Romfeld.

În opinia sa, orice formă de sprijin ar ajuta doar pentru supravieţuire, nefiind nicidecum o soluţie pe termen lung în agricultură. Mai degrabă ar miza pe stimularea activităţii agricole prin diferite metode, între care organizarea pieţei şi regândirea posibilităţilor de desfacere a produselor.

„Am ajuns că producem şi nu putem vinde. De asemenea, asocierea producătorilor ar fi benefică, pentru a avea continuu marfă programată pentru vânzare. Dar şi producătorii trebuie să îşi dorească acest lucru. Avem legi care ne favorizează, dar neîncrederea producătorilor, incapacitatea lor de asociere pe termen lung şi de a rezista într-o asociere ne fac să avem foarte puţine exemple pozitive în ceea ce priveşte un astfel de demers. (…) Pe de ală parte – şi nu mă refer la producătorii mari – pregătirea de specialitate a producătorilor agricoli lasă de dorit la nivel general. Noi încercăm să compensăm prin diferite cursuri şi să dăm o mână de ajutor în această direcţie”, a punctat şeful agricultorilor harghiteni.    

În ultimii ani se remarcă diminuarea tot mai accentuată a suprafeţelor cultivate cu cartofi în zonele tradiţionale, favorabile acestei culturi. În Harghita, suprafaţa cultivată cu cartofi a ajuns anul trecut la 7.100 de hectare, de 15.078 hectare în urmă cu nouăsprezece ani.

2020 a fost un an greu pentru agricultori şi în acelaşi timp, deşi sună ciudat, favorabil culturii cartofului. Au căzut multe precipitaţii în timpul vegetaţiei şi atacul de mană a fost greu combătut. Însă experienţa căpătată în 2018 şi 2019 i-a ajutat mult, majoritatea reuşind să stăpânească boala, considerată de specialişti una dintre cele mai periculoase care afectează culturile de cartofi şi nu numai, provocând pagube mari în absenţa tratamentelor costisitoare.

A urmat o perioadă de secetă şi din iunie din nou ploi, ploi torenţiale cu până la 50 de l/mp în intervale scurte de timp. Şi apoi din nou zile toride, în care „cartofii s-au prăjit în pământ”, potrivit unui mare producător din judeţ. Nici recoltarea nu a fost lipsită de probleme, forţa de muncă fiind greu de găsit în plină pandemie COVID-19. Iar pentru cei care s-au încumetat să vină să dea o mână de ajutor contra-cost, producătorii au mai făcut cheltuieli cu amenajarea spaţiilor de odihnă, de servire a mesei şi a celor destinate igienizării, respectând măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus şi de siguranţă recomandate de autorităţi.

  • Evoluţia culturilor de toamnă este promiţătoare

20% din terenul agricol din Harghita este însămânţat cu culturi de toamnă, marea majoritate a acestei suprafeţe, în jur de 13.500 de hectare, fiind semănată cu grâu de toamnă. Însămânţările au continuat până în luna noiembrie şi atât grâul de toamnă, cât şi secara, triticalele şi orzul, ultimele trei culturi însumând  în judeţ 1.500 de hectare, au germinat „destul de bine”.

„Răsărirea a fost bună. A existat o perioadă, în noiembrie, când am avut un deficit foarte mare de precipitaţii, de peste 70% faţă de media multianuală. Practic, în acea lună în Harghita a fost înregistrată o cantitate de precipitaţii de aproximativ 7 litri pe metrul pătrat, faţă media de 31 de litri pe metrul pătrat. Dar decembrie a fost o lună mai norocoasă din acest punct de vedere, a plouat cu 20% mai mult decât media multianuală. Deşi zăpada a venit mai târziu, acum culturile sunt acoperite şi dacă nu vom înregistra fenomene extreme, de genul ger fără zăpadă, nu vom avea probleme”, a declarat directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Harghita.

Şi dacă în alte zone ale ţării, temperaturile neobişnuit de ridicate pentru lunile decembrie şi început de ianuarie au făcut să înflorească pomii fructiferi, pomicultorii harghiteni se pot considera norocoşi.

„În Harghita, temperaturile nu au fost extreme, decembrie a fost mai caldă decât media multianuală, dar nu au generat înmugurirea şi îmbobocirea şi înflorirea pomilor. Trebuie ca planta să acumuleze suficientă căldură, iar suma temperaturilor trebuie să ajungă la un anumit prag, pentru a se ajunge la un astfel de fenomen. În Harghita au fost câteva zile, mai ales în zona Gheorgheni, în care dimineaţa au fost 6 grade Celsius, iar în timpul zilei temperaturile au ajuns până la 14 grade Celsius”, a conchis interlocutorul nostru.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.