Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Harghita: „Informaţia înseamnă pentru noi, la ora actuală, lucrul cel mai scump” | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Economic » Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Harghita: „Informaţia înseamnă pentru noi, la ora actuală, lucrul cel mai scump”
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Harghita: „Informaţia înseamnă pentru noi, la ora actuală, lucrul cel mai scump”

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Harghita: „Informaţia înseamnă pentru noi, la ora actuală, lucrul cel mai scump”

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Harghita, Balasi Csaba, salută şi susţine propunerea de modificare a legii de funcţionare a camerelor de comerţ din România, aflată în prezent la comisiile de specialitate ale parlamentului, care prevede, între altele, introducerea unor taxe şi înrolarea societăţilor într-un catalog al firmelor. Acesta a arătat, ieri, într-o conferinţă de presă că este nevoie de descentralizarea unor atribuţii din domenii specifice zonei publice, pe modelul altor state europene, vizând preluarea de către reţeaua camerală a unor sarcini referitoare la dezvoltarea şi internaţionalizarea afacerilor. De asemenea, statul trebuie să aibă în vedere necesitatea consolidării şi recunoaşterii camerelor de comerţ ca instituţii viabile, funcţionale şi moderne, care să poată lucra în interesul economic general şi poate să delege competenţe şi atribuţii de la autorităţile publice către acestea, plecând de la modelele consacrate din state precum Austria, Germania, Franţa, Italia şi Turcia, unde relaţia dintre camera de comerţ şi antreprenor este legiferată sub forma afilierii obligatorii.

Totodată, statele din întreaga lume acordă instituţiei camerale diverse prerogative, consolidate de afilierea voluntară sau, după caz, obligatorie a companiilor la camerele de comerţ, în România afilierea la camerele de comerţ fiind voluntară. În opinia lui Balasi Csaba, este necesară reconsolidarea afacerilor româneşti, dinamizarea şi optimizarea schimburilor comerciale şi, implicit, a balanţei comerciale ale României, a exporturilor şi stimularea atragerii de investiţii în mediul de afaceri naţional. Balasi Csaba consideră că prin includerea tuturor antreprenorilor din România în „Catalogul firmelor” se vor genera vizibilitate şi oportunităţi reale de promovare şi internaţionalizare, atât în mediul fizic, cât şi în cel virtual. Acesta a declarat că din datele ANAF rezultă că în România sunt înscrise 1,1 milioane de societăţi comerciale dintre care, în mod interesant, cele care contribuie şi care depun bilanţ contabil sunt doar 768.000.

„Deci, peste 348.000 de companii nu plătesc şi păcălesc autorităţile prin nedepunerea bilanţului fiscal. În această categorie intră acele societăţi comerciale care practic fac evaziune fiscală. Dacă va exista acest catalog, fiecare societate se va înscrie, iar după aceea, pe baza catalogului şi a datelor existente de la Fisc, de la Registrul Comerţului, de la agenţiile statului, ar intra toate informaţiile la noi. Un întreprinzător, dacă doreşte de exemplu să facă o contractare şi să construiască o relaţie comercială cu o altă firmă poate să apeleze la acest catalog şi să întrebe de societatea respectivă ce credibilitate are. Dacă are restanţe, de exemplu, la plată, dacă are restanţe către ANAF ş.a.m.d. Informaţia înseamnă pentru noi, la ora actuală, lucrul cel mai scump. Dacă o firmă primeşte o informaţie corectă, acest lucru este benefic pentru tot mediul de afaceri”, a spus Balasi Csaba.

În ceea ce priveşte prevederile referitoare la contribuţiile care ar urma să fie plătite de firme la activităţile camerelor de comerţ, preşedintele CCI Harghita a afirmat că, practic, pentru o persoană fizică autorizată această contribuţie ar însemna 10 euro pe an, adică în jur de 80 de eurocenţi pe lună, pentru microîntreprinderi 20 de euro pe an, pentru întreprinderi mici şi mijlocii 50 de euro pe an şi pentru întreprinderi mari şi foarte mari 100 de euro pe an, însă în Harghita există o singură societate care intră în această ultimă categorie.

„Nu cred că asta ar însemna pentru mediul de afaceri o sumă importantă care ar afecta activităţile unei societăţi comerciale, despre oricare ar fi vorba. Dacă cineva plăteşte, ar trebui să vadă ce primeşte”, a mai spus Balasi Csaba. Potrivit informaţiilor furnizate de acesta, prin „Catalogul firmelor” camerele de comerţ vor genera beneficii pentru antreprenori, prin implicarea în realizarea de măsuri de promovare a capitalului autohton şi facilitarea accesului acestuia către noi pieţe, sprijinirea antreprenorilor pentru identificarea de oportunităţi/parteneri de afaceri/resurse de finanţare, printr-un sistem digitalizat, cu expunere pe plan mondial, prin afilierea la reţeaua mondială, respectiv, europeană, a camerelor de comerţ, sprijinirea activităţii reprezentanţelor României din străinătate vizând promovarea comerţului, facilitarea şi derularea operaţiunilor aferente participării companiilor româneşti la misiuni economice, târguri şi expoziţii internaţionale, asigurarea complementarităţii programelor guvernamentale vizând susţinerea exporturilor, inclusiv prin accesarea pieţelor extra-comunitare, facilitarea participării oamenilor de afaceri români la evenimente de promovare economică, de natura întâlnirilor şi forumurilor de afaceri, întâlnirilor B2B şi sprijin acordat companiilor autohtone în toate etapele proiectelor de dezvoltare ale acestora pe plan internaţional, precum şi alte servicii conexe. În plus, camerele de comerţ vor sprijini, atât Statul român, prin identificarea în fiecare judeţ a acelor companii care nu apar în statisticile oficiale (implicit care nu au bilanţuri depuse), cât şi mediul de afaceri, prin conectarea antreprenorilor la o bază de date, nelimitată, de oportunităţi şi resurse, în mediul fizic şi online, la nivel global.

Balasi Csaba a vorbit şi despre prevederile propuse privind introducerea unui certificat de competenţă ca act obligatoriu necesar pentru desfăşurarea activităţii ca urmare a înfiinţării unui nou profesionist, care are scopul  de a creşte calitatea actului comercial, de a responsabiliza agenţii economici şi de a contribui la îmbunătăţirea şi dinamizarea activităţii economice. „Dacă ne uităm la instituţiile sau întreprinderile statului, dacă cineva ocupă şi acolo un post de director, un post de manager, trebuie să aibă o anumită pregătire. La noi, dacă nea’ Ion are 4 clase şi are bani, face o societate comercială şi poimâine se auto-intitulează director general. (…) Poate să devină director după ce vine la Cameră, înregistrează firma în acest catalog şi urmează un curs, să zicem de 4,6,10 ore, asta depinde de la caz la caz, unde va fi pregătit în ceea ce priveşte responsabilităţile pe care le are, relaţiile pe care trebuie să le aibă cu instituţiile statului sau unde trebuie să meargă pentru autorizaţie de mediu, de exemplu. Deci, noi considerăm că pentru mediul de afaceri este foarte-foarte important ca pe viitor să avem nişte manageri care sunt în măsură să conducă o companie în mod benefic pentru societate”, a mai arătat preşedintele CCI Harghita.

Potrivit modificărilor legislative propuse, încă de la înfiinţarea unei societăţi, cu răspundere limitată sau pe acţiuni, reprezentantul legal – cel care va conduce activitatea administrativă, economică şi, respectiv, juridică, şi care va reprezenta profesionistul în relaţiile cu terţii, precum şi în justiţie, va fi informat, va avea create abilităţi de administrare, de management al afacerilor, i se vor oferi informaţii fiscale şi financiare, va conştientiza importanţa activităţii pe care o va desfăşura, va fi informat cu privire la instituţiile cu care va colabora, fie că este vorba de administrarea fiscală a afacerii, de obţinerea unei autorizaţii sau a unui brevet. Certificarea de către camerele de comerţ a competenţelor administratorilor, va consolida circuitul unor afaceri oneste şi predictibile şi va aduce valoare adăugată atât pentru Stat cât şi pentru antreprenori, în relaţiile de afaceri pe care aceştia le dezvoltă.

Concret, emiterea unui certificat de competenţă va echivala cu deţinerea unui paşaport de încredere, cu valabilitate pe plan global, în mediul fizic şi în cel online. Noua reglementare propune întărirea rolului şi a importanţei Camerei Naţionale în efortul de relansare a diplomaţiei economice şi, în egală măsură, a modalităţilor de gestionare a situaţiei camerelor bilaterale, inclusiv prin intermediul registrului camerelor bilaterale, instrument cu rol de evidenţă şi sinteză, toate acestea având ca rezultate urmărite dezvoltarea şi eficientizarea relaţiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaţionalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea investiţiilor străine directe în România şi, implicit, reducerea deficitului comercial, a mai informat Balasi Csaba.

E.G.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.