Povestea matriţei dacice de un milion de euro… | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 27 noiembrie 2021
Home » Cultură » Povestea matriţei dacice de un milion de euro…
Povestea matriţei dacice de un milion de euro…

Povestea matriţei dacice de un milion de euro…

O matriţă dacică din bronz, descoperită din întâmplare ca într-o poveste într-o noapte de Sânziene, poate fi admirată la un muzeu din Deva

 

Matriţa a fost descoperită la Sarmizegetusa Regia, în urma unei furtuni puternice, iar povestea fascinantă a momentului respectiv a fost relatată pentru de reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane.

Am aflat la ce era folosit obiectul, dar şi în ce constau măsurile de securitate luate pentru ca matriţa să fie cât mai protejată.

– Unde şi când a fost găsită matriţa dacică din bronz?

– Matriţa a fost găsită în iunie 2013, la Sarmizegetusa Regia (Dealul Grădiştii, sat Grădiştea de Munte, comuna Orăştioara de Sus). A apărut la rădăcina unui fag. În noaptea de Sânziene, o furtună puternică a rupt un copac, iar acesta în cădere a lovit un altul. Între rădăcinile ultimului s-a aflat piesa în discuţie.

La deplasarea la faţa locului a specialiştilor, aceştia au mai putut observa urmele a trei laturi în pământul de la rădăcina fagului şi au făcut primele constatări. Apoi, în 2013-2014, două campanii de cercetări arheologice au încercat să lămurească contextul arheologic.

– Cine a făcut descoperirea?

– Descoperirea a fost anunţată de către administratorul monumentului istoric Sarmizegetusa Regia, domnul Vladimir Brilinsky.

– La ce era folosită această matriţă?

– Matriţa descoperită la Sarmizegetusa Regia a fost realizată din bronz, este o piesă masivă cu opt feţe, dintre care cele două principale au forma hexagonală, iar celelalte sunt rectangulare. Elementele de decor sunt redate în negativ (tehnica intaglio). Artefactul a fost descoperit într-o stare bună de conservare, pe suprafaţa ei putându-se observa, însă, urme de utilizare.

Cu ajutorul matriţelor de acest tip se ornamentau foi subţiri din metale preţioase (aur şi argint) sau din aliaj pe bază de cupru. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea acestor foiţe în interiorul modelului redat în negativ, cu ajutorul unor unelte realizate din materiale relativ moi (în special lemn, dar şi corn sau cupru).

În Antichitate, cu o astfel de matriţă se puteau realiza medalioane, falere, aplici ornamentale pentru vase, casete şi mobilier, elemente ale unor bijuterii etc.

Alte informaţii despre obiect:

Bestiarul, real şi fabulos, reprezentat pe piesă este bogat şi divers. O enumerare a animalelor redate pe matriţă poate fi relevantă: animale fabuloase – grifoni, animale reale: leu, tigru, leopard, elefant, rinocer, hipopotam, urs, mistreţ, lup, taur, bour/zimbru, câine, cerb, cal, ţap, antilopă, iepure.

Unele dintre aceste animale se regăsesc frecvent în reprezentările Antichităţii, pe spaţii largi, altele sunt mai rare şi pot da indicii privind datarea piesei. Tema scenelor prezente pe matriţă (lupta dintre animale) este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste.

Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate două stiluri decorative distincte: cel mediteranean, elenistico-roman şi unul inspirat din tradiţiile din lumea nord-pontică.

Contextul stratigrafic revelat de cercetările arheologice din 2013-2014 şi unele detalii iconografice de pe piesă indică faptul că aceasta a fost realizată şi utilizată în sec. I p.Chr. (poate a doua jumătate a acestuia) şi la începutul secolului II p.Chr.

Prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din Antichitate.

– Matriţa a fost evaluată la un milion de euro. E adevărat? Cum s-a ajuns la această sumă?

– Această sumă a fost vehiculată în spaţiul public cu mult înainte de definitivarea cercetării ştiinţifice a piesei. Colegii mei din cadrul MCDR, care fac parte din Colectivul de cercetare a sitului de la Sarmizegetusa Regia, nu cunosc modalitatea prin care s-a ajuns la o asemenea sumă. În prezent, piesa se află într-un proces complex de evaluare şi clasare, în urma căruia va fi stabilit şi preţul exact.

– A fost asigurată?

– Referitor la asigurare, trebuie precizat faptul că toate clădirile MCDR şi întregul patrimoniu al instituţiei sunt asigurate, conform prevederilor legale.

– Am înţeles că măsurile de securitate sunt sporite. În ce constau?

– Piesa se află expusă într-o încăpere special amenajată, prevăzută cu senzori de mişcare cu dublă tehnologie, senzori de vibrare, detector gravitaţional, senzori de fum, detectori de geam spart, senzori magnetici pe uşi, toate acestea fiind conectate la sistemul de alarmă. În plus, spaţiul este prevăzut şi cu camere de luat vederi.

– Cum poate fi vizitată? Ce reguli există?

– Vizitând Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, sediul din Palatul Magna Curia. Din cauza dimensiunilor reduse a spaţiului în care este expusă piesa, un grup nu poate fi mai mare de zece persoane.

– Cât costă biletul şi între ce ore poate fi vizitată?

– Preţul unui bilet la toate expoziţiile de la MCDR Deva este stabilit de către Consiliul Judeţean Hunedoara şi are valoarea de 10 lei pentru adulţi şi doi lei pentru copii şi pensionari. Expoziţia poate fi vizitată între orele 10:00 şi 18:00, de marţi până duminica. Luni este închis. (Ziare.com)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.