Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Poveste de vară | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate » Poveste de vară
Poveste de vară

Poveste de vară

Capitolul I: Leonardo da Vinci

Aşa cum sunt obişnuiţi de ani de zile, cercetaşii din Centrul local „Orion” au în campurile lor de vară, pe lângă partea de jocuri şi pedagogie scout şi o componentă consistentă de activităţi în folosul comunităţii. Aşa că, aflând prin intermediul d-nei inspectoare Elena Mândru că şcoala primară din satul Hodoşa ar avea nevoie de nişte reparaţii, la început de august au luat-o cu asalt, hotărâţi să-i dea o nouă înfăţişare. Mai pregătiţi ca niciodată, conform devizei lor, „Gata oricând”, au pus mâna pe şpacluri şi bidinele, pe mistrii şi trafaleţi şi, timp de aproape două săptămâni, au făcut ca mica şcoală, cu doar câteva încăperi, să aibă alt aspect. Cu voie bună, chiar şi atunci când oboseala i-a mai încercat, au curăţat şi gletuit pereţii, au şlefuit lemnăria geamurilor şi uşilor de vopseaua veche şi scorojită, au chituit, acolo unde s-a putut, ochiurile de geam. Încet, încet, şcoala a devenit mai luminoasă şi cumva mai „proaspătă”.

povestevara 1

Sigur că nu a fost vorba de o renovare totală, vechimea şcolii n-a permis-o, ar fi însemnat să se investească materiale şi timp în mod disproporţionat, în raport cu posibilităţile tuturor celor implicaţi. Centrul local a contribuit cu o sumă modică, puţin peste 200 lei, grosul sumei, aproape 2.000 lei, fiind alocat de şcoala coordonatoare din comuna Sărmaş. Se impun aici scuze şi o rectificare, deoarece iniţial s-a crezut că această sumă a fost pusă la dispoziţie de primăria comunei, şi nu de şcoală, ceea ce s-a dovedit a fi greşit. Cu siguranţă, d-na directoare Daniela Mara va avea generozitatea să treacă peste această eroare neintenţionată.

Nu e mai puţin adevărat că primăria, prin d-l Valentin Mândru, a sprijinit fără rezerve grupul de cercetaşi, dacă n-ar fi să vorbim decât despre lemnele de foc şi de construcţie puse la dispoziţia lor – sau de materialele pentru schelele improvizate.

DCIM105GOPRO

Ceea ce însă nu vor uita prea curând cercetaşii este generozitatea şi solicitudinea localnicilor. Ne-au găzduit într-un loc superb de campare, ne-au răsfăţat cu gemuri delicioase şi cu pâine proaspătă şi ne-au aprovizionat cu legume din propriile grădini. Ce mai, ne-au primit cu braţele deschise. La rândul lor, cercetaşii au organizat o după-amiază de jocuri şi activităţi distractive cu grupa de „pitici” ai d-nei Isabella Suciu, educatoarea celor de la grădiniţă.

Ce legătură au însă toate acestea cu Leonardo da Vinci? Sigur că au, pentru că, dacă tot a fost vorba de reparaţii şi lucruri practice, şi cadrul simbolic al campului a fost „asortat” corespunzător. Şi aşa se face că toate activităţile din timpul rămas după orele de muncă au stat sub semnul genialului renascentist. Ateliere de desen şi pictură, construcţia de zmeie, confecţionarea unor mici tunuri originale având drept proiectile cartofii (vecinii curioşi au venit să asiste la sesiunile de tragere), jocuri logice şi chiar dezbateri despre posibilitatea repetării unui salt al cunoaşterii aşa cum a fost cel pe care l-a realizat da Vinci prin descoperirile sale, discuţii despre etica utilizării unor descoperiri în contemporaneitate.

Hike-ul a fost şi el gustat de exploratori: fiind un camp cu caracter oarecum social, ei au primit ca sarcină să străbată uliţele din Subcetate în căutarea unui adăpost pentru noapte şi să primească o răsplată simbolică (două ouă şi ½ litru de lapte) contra unor servicii pe care să le aducă gazdelor (cărat apă, tăiat lemne, muls vacile etc). Ceea ce au şi făcut şi, spre marea lor bucurie, au adăstat o noapte în fân, în şura unui gospodar primitor, cu care au stat la poveşti ore bune.

Cu alte cuvinte, un camp care şi-a atins scopul: amuzament, cunoştinţe noi şi o lume lăsată, parcă, puţin mai bună decât la sosire.

Capitolul II: Revenirea

Pentru că nimic nu e prea mult când e vorba de munte, în perioada 21-24 august 2014, o patrulă de opt cercetaşi şi mai mulţi lideri ai Centrului „Orion” (aceiaşi care au fost şi la Hodoşa) au participat la  o acţiune de remarcare a unor trasee turistice din Munţii Făgăraşului, în zonele Berevoescu, Comisul şi Valea Sebeşului, organizată în colaborare cu Asociaţia SOS „Ţara Făgăraşului”, Asociaţia Montană Carpaţi şi Asociaţia Salvamont Victoria, etapă inclusă în programul „Voluntar în Carpaţi 2014”.

 

Este vorba de acele trasee care au fost deschise de cercetaşii ciucani între anii 2006-2010, care au fost omologate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului de la acea vreme şi asupra cărora acum s-a revenit.

povestevara 2

A fost instalat un minicamp pe valea Sebeşului, de unde au fost coordonate activităţile voluntarilor. Au fost refăcute traseele din partea estică a Munţilor Făgăraşului, care asigură accesul prin nord, în creastă, dinspre satele Sebeş, Hârseni, Recea şi Mărgineni.

Munca efectivă a constat în revopsirea marcajelor, îndepărtarea obstacolelor de pe poteci, montarea unor stâlpi şi săgeţi indicatoare şi în reparaţii făcute refugiilor.

 

Capitolul III: După „20 de ani”

povestevara 3

Nu e vorba, cum aţi putea crede, despre celebrul roman al lui Dumas. Dar o apropiere s-ar putea face: ca şi muschetarii regelui, o parte dintre „veteranii” care au activat în anii de pionierat ai centrului au răspuns invitaţiei de a se revedea la împlinirea a două decenii de existenţă a centrului local şi de a petrece trei zile de activităţi cercetăşeşti şi depănat amintiri în jurul focului, pentru a retrăi clipele de altădată. Ceea ce s-a şi întâmplat, astfel că generaţii diferite au stat la poveşti şi au rememorat întâmplări şi aventuri constatând, dacă mai era nevoie, că odată ce ai fost cercetaş, dacă te-ai dedicat cu sinceritate acestui mod de viaţă, vei rămâne pentru totdeauna cercetaş, adică „Gata oricând” să laşi lumea puţin mai bună decât ai găsit-o!

Irina GROZA

Foto: Sorin Bota, Cristian Grecu, Florin Mihalache

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.