Porţile Cimitirului Eroilor de la Valea Uzului, ferecate cu lacăte şi lanţuri | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 14 august 2020
Home » Societate » Porţile Cimitirului Eroilor de la Valea Uzului, ferecate cu lacăte şi lanţuri
Porţile Cimitirului Eroilor de la Valea Uzului,  ferecate cu lacăte şi lanţuri

Porţile Cimitirului Eroilor de la Valea Uzului, ferecate cu lacăte şi lanţuri

Consiliul local Sânmartin a decis să pună sub interdicţie temporară accesul în Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului. „Nu serveşte cinstirea şi memoria eroilor căzuţi aici ce s-a întâmplat în ultima vreme”, a justificat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba. Hotărârea consiliului local „este un act administrativ ilegal”, a declarat prefectul Jean-Adrian Andrei, care a introdus, ieri, o acţiune în anulare la instanţa de contencios-administrativ.

Miercuri, la ora 13:00, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, şi primarul comunei Sânmartin, Gergely András, în prezenţa presei, invitată cu o zi înainte la eveniment, a unor consilieri judeţeni şi primari, au pus  lacătul pe poarta Cimitirului Eroilor de la Valea Uzului. Nu unul, ci trei – unul pentru Primăria Sânmartin, unul pentru bisericile istorice şi unul pentru societatea civilă, după cum avea să explice preşedintele CJ – înconjurând-o şi cu un lanţ. Demersul a marcat într-un mod inedit punerea în aplicare a Hotărârii nr. 13, adoptată în şedinţa extraordinară a Consiliului local Sâmartin din data de 23 mai, prin care „se interzice accesul în incinta Cimitirului din Valea Uzului, cu excepţia acţiunilor de mentenanţă, pe o perioadă de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri”, cu a cărei aducere la îndeplinire a fost însărcinat primarul Gergely András.

Edilul susţine că astfel vor fi evitate alte „evenimente neplăcute”, precum cele care „au precedat” hotărârii cu număr marcat de superstiţii.

„Conform Hotărârii nr. 13 din 23 mai anul curent, Consiliul local Sânmartin a decis închiderea temporară a Cimitirului Eroilor din Valea Uzului, din cauza evenimentelor care au precedat luării hotărârii, acele evenimente neplăcute. Încercăm să evităm orice altă încercare de acest gen şi din aceste considerente a fost adusă hotărârea respectivă”, a declarat primarul comunei, Gergely András.

Dar mai clar şi la obiect a explicat edilul temeiul Hotărârii Consiliului local Sânmartin în Expunerea de motive, al cărei semnatar este şi potrivit căreia „în urma acţiunii ilegale a oraşului Dărmăneşti, prin care s-a realizat în acest cimitir un obiectiv destinat eroilor români căzuţi în I (Primul – n.a.) Război Mondial, s-a creat o stare conflictuală care ar putea avea urmări grave”.

„Scandalul” pe care l-au iscat unii şi alţii în ultima vreme, venetici dornici de „publicitate” în opinia preşedintelui CJ, Borboly Csaba, care au atras atenţia presei centrale, „nu serveşte cinstea şi memoria eroilor căzuţi”, a arătat acesta.

„Am considerat oportun şi benefic ca această poartă să fie închisă cu lacăt, pentru că nu serveşte cinstea şi memoria eroilor căzuţi aici ce s-a întâmplat în ultima vreme. Fiecare, când vrea puţină publicitate, vine aici şi face un scandal şi apoi atrage după sine toată mass-media centrală şi nu este benefic nici pentru eroii căzuţi, indiferent de naţionalitate, pentru că aici sunt mai mulţi eroi şi fiecare merită să fie cinstit, dar nu prin circ, nu prin ilegalităţi”, a clarificat Borboly Csaba.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita susţine că din „toate” documentele pe care le deţine până în prezent emană ilegalitatea amplasării celor 52 de cruci ale soldaţilor români în cimitirul „proprietate publică a comunei Sânmartin” de către Consiliul local Dărmăneşti.

„Nu există o instituţie din acest stat care până acum să fi zis că banul public cheltuit aici a fost făcut legal şi că hotărârile luate de Consiliul local Dărmăneşti sunt legale. De aceea, noi am considerat că trebuie să închidem această poartă, pentru că este proprietatea publică a comunei Sânmartin, de aceea am considerat să punem cele trei lacăte şi atunci trebuie să fie scoase, când şi comuna Sânmartin şi bisericile istorice şi societatea civilă vor crede şi vor simţi că aici lucrurile au intrat în normalitate”, a concluzionat Borboly Csaba.

Hotărârea nr. 13 a Consiliului local Sânmartin, prin care se interzice accesul temporar în Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului, a fost atacată în instanţă în cursul dimineţii de miercuri de prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei. Reprezentantul Guvernului în judeţ a explicat că aceasta încalcă mai multe prevederi legale, precum şi Legea fundamentală a statului român.

„Împreună cu colegii mei jurişti din Instituţia Prefectului am analizat acest act. El contravine dispoziţiilor legale, în sensul că încalcă articolul 25 din Constituţia României şi Convenţia de aderare a României la UE, mai mult decât atât, actul administrativ are câteva inadvertenţe în ceea ce priveşte Legea 24 din 2000 privind tehnica legislativă. Am depus astăzi la instanţa de contencios-administrativ din cadrul Tribunalului Harghita o acţiune de anulare a acestui act administrativ, care este ilegal. Sigur că orice act administrativ atacat în instanţă este suspendat de drept. Fiind suspendat de drept, nu ştiu cine vrea să mai pună vreun lanţ pe vreo poartă. Dacă este pus, deja discutăm de a intra sub incidenţa altor legi şi a organelor de cercetare”, a declarat prefectul Andrei.

Coincidenţă sau nu, şedinţa extraordinară a Consiliului local Sânmartin în care a fost adoptată Hotărârea nr. 13 a fost convocată în ziua în care viceprimarul comunei, László Antal, a fost dus la audieri, la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita, după ce poliţiştii din Bacău au făcut percheziţii la locuinţa acestuia, în dosarul deschis în urma acoperirii crucilor eroilor români din Cimitirul Internaţional Valea Uzului cu saci negri din plastic.

Reprezentanţi ai UDMR au afirmat, atunci, că viceprimarul este „victima unei persecutări”, iar liderul UDMR, Kelemen Hunor, a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă, că „protocolul de colaborare între UDMR şi coaliţia PSD-ALDE rămâne fără obiect”, până la soluţionarea situaţiei cimitirului din Valea Uzului.

„Guvernul trebuie să oprească practicarea dublei măsuri de către organele şi instituţiile publice implicate, care tratează în mod repetat etnicii maghiari din Transilvania ca cetăţeni de rangul doi. Considerăm atitudinea Guvernului ca fiind inacceptabilă atât din punct de vedere etnic, moral, cât şi politic. Solicităm Guvernului să înlăture construcţiile amplasate ilegal în cimitirul din Valea Uzului şi să demareze cercetările din oficiu privind abuzurile primarului din Dărmăneşti şi ale celorlalţi autori care au contribuit la escaladarea tensiunilor. Luând toate acestea în considerare, începând de astăzi UDMR nu va susţine nici o iniţiativă sau măsură a Guvernului. Până la soluţionarea situaţiei cimitirului din Valea Uzului, protocolul de colaborare între UDMR şi coaliţia PSD-ALDE rămâne fără obiect”, comunica preşedintele UDMR în data de 23 mai.

Potrivit istoricilor, Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a fost făcut de Divizia 39 austro-ungară în anul 1916, lângă cimitirul civil, acolo fiind îngropaţi 29 de ostaşi unguri şi 4 germani morţi în bătălia din 8 martie 1917.

În 1926 şi 1927, Societatea Cultul Eroilor, o asociaţie românească înfiinţată cu scopul de a organiza şi conserva cimitirele combatanţilor din Primul Război Mondial, a reorganizat cimitirul militar din Valea Uzului. Conform izvoarelor istorice, în 1927, în cimitir au fost înhumaţi 1.306 eroi de diverse naţionalităţi. Pe lângă soldaţii unguri şi germani, îngropaţi în anul 1917, aici au fost aduse corpurile altor soldaţi români şi ruşi găsite pe văile şi culmile din jur. Conform listei din 1927, în Cimitirul militar din Valea Uzului erau îngropaţi nu doar soldaţi unguri, ci şi germani, ruşi, români, sârbi, austrieci.

În perioada comunistă, cimitirul a fost neglijat de autorităţi, iar în primii ani de democraţie, autorităţile de la Budapesta şi cele din comuna Sânmartin au împrejmuit Cimitirul Internaţional al Eroilor din localitate şi au înlocuit crucile deteriorate şi pe cele distruse cu unele noi, din lemn, în memoria ostaşilor unguri căzuţi în zonă, cu sprijinul financiar al Guvernului maghiar şi al Fundaţiei „Bethlen Gábor”.

Anul trecut, în contextul Centenarului Marii Uniri din 1918, Primăria oraşului Dărmăneşti a depus un proiect la Ministerul Culturii pentru amenajarea Cimitirului Internaţional de pe Valea Uzului. După aprobarea acestuia au fost ridicate 52 de cruci de piatră pentru soldaţii români cunoscuţi şi necunoscuţi şi o troiţă.

Autorităţile publice locale din Sânmartin susţin că demersul este ilegal, de vreme ce cimitirul este în domeniul public al comunei. Mai mult, afirmă că acele cruci ar fi fost puse „peste mormintele nedescoperite ale soldaţilor maghiari”.

Acest conflict repune pe tapet o altă problemă controversată, în litigiu, şi anume stabilirea hotarului dintre judeţele Harghita şi Bacău.

Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în cimitirul de la Valea Uzului sunt îngropate rămăşiţele pământeşti ale 149 de eroi români, 8 soldaţi români necunoscuţi, 1.155 de militari din armate străine: 794 de unguri, 108 germani, 4 ruşi, 3 sârbi, 2 austrieci, 2 italieni şi 242 de eroi neidentificaţi.

DANIELA MEZEY

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.