Popasul păsărilor de la Sânpaul sau Delta în miniatură din „mica Siberie” | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 29 octombrie 2020
Home » Agricultură/Ecologie » Popasul păsărilor de la Sânpaul sau Delta în miniatură din „mica Siberie”
Popasul păsărilor de la Sânpaul sau Delta în miniatură din „mica Siberie”

Popasul păsărilor de la Sânpaul sau Delta în miniatură din „mica Siberie”

Popasul păsărilor de la Sânpaul, judeţul Harghita, este o rezervaţie naturală specială, o Deltă în miniatură situată în cea mai friguroasă zonă a ţării, rezervaţie care reprezintă o raritate la nivel european.

„Popasul păsărilor de la Sânpaul” se întinde pe o suprafaţă de 210 hectare, cuprinde mai multe heleştee situate în valea râului Homorodul Mare, precum şi împrejurimile acestora. Iniţial, în locul respectiv a fost o mlaştină, unde poposeau păsările în timpul migraţiei de primăvară şi de toamnă, iar în anii ’80 s-au amenajat lacuri piscicole, pentru pescuit industrial, iar locul a fost declarat rezervaţie naturală. Şi după 1990, zona a beneficiat atât de protecţie la nivel judeţean, cât şi naţional, iar acum face parte şi dintr-un sit Natura 2000.

Încet-încet, Popasul păsărilor de la Sânpaul s-a transformat într-un mic rai al păsărilor, unde înaripatele se odihnesc atunci când se află în timpul migraţiei, iar unele dintre ele au început să cuibărească aici.

La rezervaţia naturală de la Sânpaul se ajunge uşor, accesul făcându-se atât dinspre Miercurea-Ciuc, prin Lueta, cât şi dinspre Odorheiu-Secuiesc.

Cei care vizitează pentru prima dată Refugiul Ornitologic de la Sânpaul se întreabă dacă nu cumva au greşit judeţul, pentru că vegetaţia este specifică Dobrogei, cu stufăriş şi păpuriş, iar sutele de păsări te duc cu gândul la Delta Dunării.

Potrivit observaţiilor efectuate de ornitologi, până în anul 2015, pe teritoriul rezervaţiei au fost observate 265 de specii de păsări, ceea ce este o raritate la nivel european. Dacă multe dintre ele îşi refac puterile în timpul lungului drum parcurs în timpul migraţiei, există şi 63 de specii cărora diversitatea habitatului le-a oferit loc pentru cuibărit.

„Sufletul” acestui loc este dr. Szabó József, care efectuează din anii ’70 observaţii ornitologice aici şi care are grijă ca păsările să nu se afle în pericol. Pentru că în această perioadă dr. Szabó nu era în zonă, ghid ne-a fost ornitologul Ambrus László, voluntar la Asociaţia Otus din Odorheiu-Secuiesc, cel care ne-a dezvăluit faptul că rezervaţia reprezintă o raritate, întrucât, într-un loc atât de mic, a fost observat un număr atât de mare de păsări.

„Observaţii ornitologice au fost făcute încă din anii ’50, iar din anii ’70 au fost observate săptămânal. A fost un declin în anii ’90, când pescăria de stat a fost abandonată şi lacurile au secat, dar după aceea a fost privatizată, lacurile s-au umplut încet-încet şi păsările şi-au găsit aici un loc foarte bun. (…) În timpul verii sunt mai puţine specii, dar mai multe exemplare, iar în timpul migraţiei sunt mai puţine exemplare, dar mai multe specii. Primăvara sunt foarte multe, mai ales raţe, corcodei, lişiţe, e o atmosferă de Deltă, cu stuf, cu de toate”, a declarat Ambrus László.

În timp ce vorbeşte, ornitologul se opreşte pentru a-mi arăta un stîrc cenuşiu, o familie de corcodel mare, mai multe berze, lişite, cormorani sau pescăruşi.

„Pescăruşii au început să cuibărească aici acum 4-5 ani, până acum erau în vizită. Au găsit condiţii prielnice şi au rămas”, a spus Ambrus Laszlo. În arealul Refugiului ornitologic de la Sânpaul au fost observate păsări dintre cele mai diverse, cum ar fi lebăda, gârliţa mare, raţa roşie, mai multe specii de chiră, codobatură albă şi galbenă, pescăruşul albastru, acvila ţipătoare mică sau vulturul pescar. Numărul lor este, însă, mult mai mare, motiv pentru care locul atrage ca un magnet iubitorii de fotografie, dar şi ornitologii.

Potozky László este directorul Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea-Ciuc şi un fotograf pasionat de păsări, motiv pentru care îşi petrece zeci de ore în observatorul de la Sânpaul, de unde surprinde cele mai frumoase imagini.

„Mă atrage abundenţa numărului de păsări. Am reuşit să fotografiez peste 100 de specii de păsări până acum. Evident, cum am puţin timp, mă regăsesc acolo, mă trezesc foarte devreme dimineaţa, pentru că cea mai bună lumină este la începutul şi la sfârşitul zilei şi calmul pe care ţi-l insuflă când eşti în observator şi când le priveşti, te face să uiţi de tot stresul cotidian, de toate problemele pe care poţi să le ai într-o zi”, spune Potozky László.

Acesta ne dezvăluie că are şi o pasăre preferată –  pescăruşul albastru – cu care a reuşit să facă mii de fotografii.

„Pescăruşul albastru pur şi simplu mă fascinează, câteodată îmi place să spun că simt un grad de rudenie cu el. Am reuşit să fac peste 5.000 de fotografii, în ultimii doi ani, cu această specie minunată”, afirmă Potozky László.

Directorul Fundaţiei pentru Parteneriat, una dintre cele mai mari fundaţii finanţatoare a proiectelor de mediu din România, consideră că Popasul păsărilor de la Sânpaul se află pe primul loc în Harghita, în ceea ce priveşte abundenţa biodiversităţii.

„Este o zonă foarte specială, mai ales prin prisma faptului că o abundenţă a biodiversităţii ca acolo nu găsim nicăieri în judeţ. Deci, în opinia mea este numărul unu în ceea ce priveşte biodiversitatea din Harghita. Este un paradis al păsărilor, din studiile şi cercetările făcute de anumiţi prieteni, ornitologi, am aflat că s-au observat peste 260 de specii de păsări şi când spun asta întotdeauna fac o comparaţie în minte cu Delta Dunării, unde ştim că se vorbeşte de existenţa a peste 300 de specii de păsări, dar Delta Dunării, fiind raiul păsărilor de pe pământ, putem să ne imaginăm, la o scară mult mai mică ca şi teritoriu, ca suprafaţă, un mini-rai, care are aproape 80 la sută din numărul de specii care se regăsesc în Deltă. Deci, aici, în acest colţ de ţară, care este mai mult renumit pentru frigurile pe care oamenii le suportă, să avem un asemenea loc, cu o asemenea varietate de specii de păsări şi nu numai, fiindcă avem şi mamiferele locului – de la căprioare, la vidre – este o binecuvântare”, conchide Potozky László.

Pe lângă păsări, pe teritoriul rezervaţiei trăiesc şi alte specii de animale rare la nivel european, precum broasca roşie de munte, broasca de pământ brună, izvoraş cu burta galbenă, broasca ţestoasă de apă, hermelina, nevăstuica, bursucul sau vidra.

Pentru a conştientiza comunitatea în legătură cu valorile naturale pe care le are în preajmă, pentru ca mai apoi să le protejeze, Fundaţia Otus derulează un proiect, în cadrul Programului Spaţii Verzi, prin care elevii află informaţii despre rezervaţia naturală, vizitează locul sau participă la concursuri. De asemenea, au fost editate mai multe broşuri şi a fost construit un observator unde va fi montată o cameră video, care va transmite imagini on-line prin Internet şi pasionaţii de natură vor putea să vadă măcar o mică parte din viaţa păsărilor de la Sânpaul.

Iar toţi cei care doresc să viziteze Delta în miniatură din Harghita trebuie să ştie că au de respectat mai multe reguli, normale într-o rezervaţie naturală, dar totul este compensat de peisajele minunate, de sutele de păsări care îţi încântă auzul şi privirea, şi de liniştea pe care ţi-o oferă acest loc. (Gina Ştefan, Agerpres)

Comentarii:

comentarii

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.