Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Platformă de acţiune pentru gestionarea conflictului om-urs în Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Platformă de acţiune pentru gestionarea conflictului om-urs în Harghita
Platformă de acţiune pentru gestionarea conflictului om-urs în Harghita

Platformă de acţiune pentru gestionarea conflictului om-urs în Harghita

Scopul platformei este să identifice modalităţile corespunzătoare de gestionare a conflictelor generate de prezenţa carnivorelor mari, soluţiile comune la problemele actuale şi să faciliteze comunicarea între toţi factorii implicaţi

România este una dintre cele 3 regiuni din Europa unde se derulează un proiect al Comisiei Europene privind managementul carnivorelor mari. Proiectul este coordonat de Institutul de Ecologie Aplicată (IEA) din Italia, cu sprijinul unor specialişti cooptaţi din diferite ţări europene, care au ajutat grupul din Harghita, coordonat de biologul Demeter László, să identifice modalităţile corespunzătoare de gestionare a conflictului om-urs.

Prezenţa carnivorelor mari generează oriunde conflicte între diferite segmente ale societăţii: agricultori, crescători de animale, gestionari de fonduri de vânătoare, ONG-uri de mediu, enumerând doar câteva dintre ele. Fenomenul, vechi în România, este o consecinţă a lipsei de coerenţă a modului în care populaţiile de urşi au fost gestionate în ultimii 20 de ani.

Experţi internaţionali care au analizat situaţia carnivorelor mari din România, în special din Harghita, au recomandat implicarea tuturor instituţiilor, organizaţiilor, asociaţiilor, a societăţii civile şi, nu în ultimul rând, a politicienilor în aplanarea/soluţionarea conflictului om-urs şi în gestionarea pagubelor provocate de carnivorele mari. Începând din 11 ianuarie 2019 au fost programate lunar întâlniri cu reprezentanţii fermierilor, silvicultorilor, vânătorilor, ai diferitelor organizaţii neguvernamentale, care au analizat şi dezbătut realitatea din teren, în vederea găsirii soluţiilor eficiente.

„Este a şasea întâlnire şi am reuşit să identificăm zece acţiuni, cele mai importante, cu privire la: necesitatea aplicării cotelor de extragere şi de intervenţie pentru reglarea populaţiei de urs, o altă grupă importantă de activităţi se axează pe cercetarea ştiinţifică şi documentarea etologiei speciei, un subiect controversat. Este necesară şi o amplă activitate de informare şi de educare a populaţiei locale, a turiştilor şi vizitatorilor, privind comportamentul corect şi bunele practici în preajma ursului. De asemenea, sunt necesare activităţi de prevenire a pagubelor, de investiţii în tehnologii, cum ar fi instalarea de garduri electrice, echiparea unor localităţi cu containere anti-urs şi înfiinţarea unor echipe locale pentru intervenţii de urgenţă. Se impun şi activităţi în legătură cu documentarea adecvată a pagubelor de către fermieri şi existenţa unei relaţii directe între localnici şi experţi. Un alt interes comun sesizat de grupul de lucru a fost necesitatea reducerii sporturilor motorizate în habitatele ursului”, a detaliat coordonatorul grupului, biologul Demeter László.

Benke József, preşedintele Asociaţiei de Vânătoare din Zetea, a explicat că, după suspendarea procedurii de emitere a Ordinului privind derogările la vânătoarea de urşi de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în 2016, gestionarii fondurilor cinegetice au depus eforturi „uriaşe” pentru menţinerea echilibrului în rândul carnivorelor mari. „În 2018 nu s-a emis nici un alt ordin, s-a tot tărăgănat. Între timp a fost elaborat şi aprobat Planul de acţiune pentru specia urs, dar nu s-a implementat nici până astăzi. Lipsa unor intervenţii a vânătorilor prin acţiuni prin care ursul să simtă că este ameninţat de către om, a dus în trei ani la pierderea fricii instinctive a ursului faţă de om şi din această cauză sunt atât de multe pagube şi atacuri”, susţine Benke József.

Planul de acţiune mai sus-menţionat vizează patru areale ale ursului în România, între care Carpaţii Orientali reprezintă zona de management durabil al acestei specii. Implementarea lui ar avea o mulţime de efecte benefice, susţin specialiştii. „Dacă se implementează acest plan, atunci se va reduce din numărul urşilor şi, astfel, scade şi presiunea constantă pe care carnivorele mari o exercită asupra locuitorilor. De asemenea, se va reface toleranţa populaţiei – care a dispărut – faţă de specia urs şi, sperăm noi, vor exista cât mai puţini urşi omorâţi cu laţul sau otrăviţi. Prin implementarea planului de acţiune vom îmbunătăţi şi starea de conservare a acestei specii, care reprezintă o valoare excepţională. Nu în ultimul rând, gestionarii vânatului – bogăţia României şi un bun public al ţării – vor putea să-şi redreseze situaţia economică şi să poată menţine echilibrul în teren. Desigur, trebuie să treacă 2-3 ani ca să se vadă rezultatele, deoarece interzicerea vânătorii a produs un dezastru. Dacă nu se întâmplă asta, nu vom putea ţine situaţia sub control, acesta este mesajul nostru. Încă nu s-a dezlănţuit iadul, dar dacă nu se merge în direcţia bună, se va dezlănţui”, a afirmat Benke József.

Hadnagy Lehel, preşedintele Asociaţiei de Vânătoare „Szilos”, a apreciat planul de acţiuni ca fiind „prima platformă de consultare a tuturor factorilor interesaţi: fermieri, societatea civilă, ONG-uri în turism şi dezvoltare rurală. „Este prima dată când am început să discutăm faţă în faţă şi să înţelegem problemele fiecăruia, acum am înţeles global problema. Aş propune ca ministerul (Mediului – n.a.) şi celelalte organe ale statului să facă exact la fel, ca să se înţeleagă această problemă complexă şi să ajungem la o traiectorie comună. Avem multe interese comune, doar că până acum nu a existat o platformă în cadrul căreia să discutăm. Toată lumea ar trebui să înţeleagă că interesul fondului cinegetic nu este să extermine specia, ci să menţină populaţia de urs în condiţii bune, ca să se bucure şi nepoţii de ea”, a precizat Hadnagy Lehel.

El a atras atenţia şi asupra altui aspect: apariţia turismului „bazat pe urs”, ca alternativă de câştig nereglementată legal, odată cu interzicerea vânătorii la carnivorele mari în 2016, cu efecte negative.

„Deja s-a format un întreg turism pe observare de urs şi asta iar e o problemă, fiindcă această activitate induce schimbări în comportamentul ursului: i se dă mâncare la observatoare, unde vin o grămadă de oameni, pe care ursul îi simte şi pas cu pas îşi pierde frica de om. Şi aşa coboară fără teamă în sate, în căutare de hrană artificială. De aceea, în cadrul acestui proiect s-a propus elaborarea unui Codex de Etică, prin care să dăm o soluţie viabilă pentru practicarea turismului ursului”, a punctat preşedintele Asociaţiei de Vânătoare „Szilos”.

Noutatea acestui proces de consultare participativă a fost remarcată, deopotrivă, de reprezentanta Consiliului Judeţean Harghita, Kopacz Emőke, şi de delegatul Asociaţiei Microregionale Pogány-havas, Váli Csongor. Potrivit celui din urmă, „brandul urs între tomberoane” nu este unul pozitiv pentru judeţul Harghita. „Ursul la gunoi din zona montană nu este ceea ce ne dorim, nici ursul de o sută de kilograme – micuţ, agresiv şi gunoier, în loc să fie drăgălaş şi jucăuş, nu e o imagine de dorit. Comportamentul actualei populaţii de urs nu este sănătos şi trebuie să invocăm toate cunoştinţele, soluţiile, posibilităţile, în condiţiile în care această platformă a început să funcţioneze. E deja un pas şi credem că este în folosul tuturor, şi al ursului. (…) Poate nu zicem lucruri noi, dar modalitatea în care ne-am apropiat de subiect este nouă şi benefică, altfel decât am făcut-o până acum”, a indicat vorbitorul.

Mesajul final al întâlnirii a evidenţiat că este nevoie de un management informat, detaliat şi bazat, între altele, pe sugestiile specialiştilor străini, dar la fel de valoroase sunt cunoştinţele şi experienţele factorilor locali. „Noi suntem deschişi la ştiinţa şi abordările din Vest, dar dorim să fie recunoscută şi importanţa vitală a cunoştinţelor şi practicilor locale, care au creat şi menţin această populaţie unică”, a conchis biologul Demeter László.

Odată stabilit planul de acţiune, în cadrul proiectului se va trece la identificarea surselor de finanţare.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.