Planurile municipalităţii topliţene pentru dezvoltarea turismului în Munţii Călimani

• Mai devreme de 7-8 ani nu va fi dat în folosinţă domeniul schiabil din Călimani

Odată cu alegerile locale din anul 2020, ideile de dezvoltare a turismului în partea harghiteană a Munţilor Călimani au intrat într-o nouă etapă. De atunci a început să se discute tot mai mult despre realizarea unui domeniu schiabil, în afara Parcului Naţional, şi chiar s-au făcut primii paşi în acest sens, fiind realizat studiul de prefezabilitate.

Dar despre aceste planuri, despre ceea ce presupune amenajarea unor alte pârtii de schi, pe lângă cele existente deja, în apropierea Topliţei, am stat de vorbă cu Dumitru Olariu, primarul municipiului de pe Mureşul Superior.

Posibila amplasare a domeniului schiabil

Studiul de prefezabilitate a avut în vedere 3 scenarii, cu trei locuri diferite, iar în final a fost recomandat cel din zona Vârfului Cica Mică (1.487,80 m). Aici s-ar putea amenaja patru pârtii, dintre care una de dificultate ridicată (cu o lungime de 588 metri) şi alte trei cu dificultate medie (cu lungimi de 767 metri, 885 metri şi 1.128 metri). O singură pârtie ar avea punctul de plecare de la 1.410 metri altitudine, iar celelalte trei de la 1.330 metri, diferenţa de nivel pentru cele patru pârtii variind între 170 şi 250 metri. Dintre acestea, una ar avea o expunere estică şi una nord-estică. De asemenea, o alta va avea o expunere vestică pe prima parte, după care nordică, iar una nord-vest şi apoi nord.

Potrivit studiului de prefezabilitate, accesul la pârtii s-ar face cu ajutorul a două telescaune fixe şi a unui teleschi. Bineînţeles, toate pârtiile ar fi echipate cu tunuri de zăpadă artificială, alimentarea cu apă putându-se face din pâraiele Cocoşul şi Bezna.

În ceea ce priveşte capacitatea optimă a viitorului domeniu schiabil, aceasta ar fi de 1.755 de schiori pe zi, iar capacitatea maximă, pentru zilele de vacanţă şi de sfârşit de săptămână, ar fi de 2.339 de schiori în fiecare zi.

Accesul la domeniul schiabil

Primarul municipiului Topliţa, Dumitru Olariu, spunea că accesul la aceste pârtii de schi se face pe drumul care porneşte de la Monumentul Mausoleu de la Secu. După aproximativ 11 km, drumul se desparte: un drum se îndreaptă spre Transcălimani (pe Puturosul), iar un altul spre Lomaş şi se întoarce spre Călimănel. Aceasta din urmă ar face conexiunea cu baza pârtiilor. Aşadar, viitorul domeniu schiabil care se doreşte să se amenajeze s-ar afla la aproximativ 15 km de Monumentul Mausoleu de la Secu şi la 23 km de centrul municipiului Topliţa.

Legat de acest drum, edilul preciza că se doreşte reabilitarea lui. „După 5 ani, de abia acum a ajuns la ultimul minister şi sper să ajungă pe masa Guvernului ca să-l putem transfera la Primărie şi să-l putem face practicabil”, spunea Dumitru Olariu.

Însă va dura până la reabilitarea lui, deoarece după ce Primăria va deveni proprietară, vor începe demersurile de schimbare a destinaţiei din drum forestier (categoria actuală) şi abia după aceea se vor căuta sursele de finanţare.

De precizat şi faptul că, dacă totul decurge conform planurilor, Primăria municipiului Topliţa doreşte modernizarea întregului drum, inclusiv a variantei spre Transcălimani, însă prioritari rămân cei 15 km către pârtiile de schi.

Schiul nu va fi principala atracţie

Şi pentru că aminteam la începutul materialului despre dezvoltarea turismului în această zonă, trebuie precizat că municipalitatea nu are în vedere doar amenajarea pârtiilor de schi.

Astfel, se doreşte şi amenajarea unor trasee pentru snow mobile, iar pentru lunile de vară amenajarea unor piste de biciclete, trasee pentru ATV-uri, o tiroliană şi chiar a unei sănii de vară.

Iar planurile municipalităţii nu se opresc aici.

„Intenţionez – spunea Dumitru Olariu – să facem un foraj ca să extindem suprafaţa de staţiune a Topliţei, pentru că este făcută doar pentru staţiunea Bradul. Aş încerca să o leg de ceva – dacă găsim un izvor de apă minerală sau termală – ca să o transformăm într-o staţiune balneo”.

Infrastructura

Una dintre întrebările care trebuie puse atunci când se doreşte dezvoltarea de la zero a unei zone turistice este cea în privinţa infrastructurii. Dacă cineva va dori să construiască în acea zonă o pensiune sau o vilă pentru cazarea turiştilor, o va putea face? De unde va putea cumpăra terenul pe care să construiască? Apoi, dacă o va construi, va putea să o conecteze la utilităţi – apă, canalizare şi la curent?

În ceea ce priveşte utilităţile pentru domeniul schiabil, Dumitru Olariu spunea că pentru tunurile de zăpadă ar fi suficient dacă s-ar face un bazin în care să se capteze apa din pâraiele amintite mai sus, bineînţeles, cu aprobarea celor de la Apele Române. În schimb, pentru canalizare şi apă încă „e prematur să discutăm până nu vedem cerinţele, să se justifice acea investiţie”.

În privinţa curentului electric, acesta preciza că trebuie realizată o extindere de cel puţin 15 km a reţelei de medie tensiune pentru a avea electricitate la pârtii. Iar de acolo va trebui să se întoarcă cu o reţea de joasă tensiune pentru viitoarele pensiuni.

Edilul spunea că sunt soluţii şi pentru terenurile pe care s-ar putea construi pensiuni. În acest sens se doreşte diminuarea păşunilor aflate pe suprafeţe plane şi apropiate de drum, care sunt, în prezent, închiriate organizatorilor de stâne. Ulterior, acestea vor fi scoase la licitaţie pentru a se da posibilitatea construirii de pensiuni.

Însă…

Ca în aproape orice alte situaţii, şi în acest caz există un „însă”.

Pentru ca cele de mai sus să se întâmple, prima dată trebuie realizat un Plan Urbanistic General  sau unul Zonal (PUZ) strict pentru dezvoltarea zonei turistice. Astfel s-ar putea trece terenurile de acolo în intravilanul localităţii, condiţie esenţială pentru eliberarea autorizaţiilor de construire.

Şi astfel ajungem la concluziile trase de primarul municipiului Topliţa:

„Eu aş fi mulţumit să finalizez anul acesta PUZ şi studiul de fezabilitate. Şi abia după aceea vom discuta despre proiect”.

„O pârtie de schi nu se face în 2-3 ani de zile. Degeaba promitem. Prevăd că o să ajungă la o investiţie de 7-8 ani, pentru că sunt anumite etape. Dacă începeau alţi primari care au fost înaintea mea, câştigam câţiva ani. Dar nu s-a vrut să se dezvolte zona respectivă”.

„Eu văd oportun să dezvolţi toată zona Topliţei, pentru că viitorul este al turismului. Încerc să dau posibilitatea turiştilor să vină 4 anotimpuri în Topliţa, în Munţii Călimani”.

O posibilă piedică neprevăzută?

Invitat la o emisiune la Radio România Actualităţi, ministrul Turismului a făcut, recent, câteva precizări legate de pârtiile de schi din România. Acesta spunea că la noi sunt peste 200 de pârtii omologate, iar principalul domeniu schiabil de la noi rămâne cel de la Poiana Braşov (potrivit site-ului Primăriei Braşov, domeniul schiabil din Poiană cuprinde 7 pârtii care totalizează 11,7 km, iar cea mai lungă măsoară peste 4,7 km).

Deoarece majoritatea sunt foarte scurte, aceste peste 200 de pârtii de schi au o lungime medie de sub un kilometru, ceea ce nu le face atractive. Şi dădea exemplele din Bulgaria şi Ucraina (ultima ţară cu binecunoscuta staţiune Bukovel, care găzduieşte un domeniu schiabil impresionant ce totalizează aproape 60 de km de pârtii de schi), unde sunt mult mai puţine pârtii, dar unde un domeniu schiabil însumează câţiva zeci de km.

Pornind de la aceste premise, ministrul Turismului preciza, în cadrul emisiunii de la postul de radio, că se doreşte ca în viitorul Master Plan de turism al României să se prevadă că vor putea fi finanţate pentru amenajare doar acele pârtii de schi care vor depăşi o anumită dimensiune, adică doar cele care merită.

Cu lungimi cuprinse între 588 de metri şi 1.128 metri, rămâne de văzut dacă Topliţa s-ar încadra în aceste condiţii.

LIVIU C.

Comentarii:

comentarii