Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Planurile conducerii Primăriei Miercurea Ciuc pentru următorii ani | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 23 aprilie 2024
Home » Societate » Planurile conducerii Primăriei Miercurea Ciuc pentru următorii ani
Planurile conducerii Primăriei Miercurea Ciuc pentru următorii ani

Planurile conducerii Primăriei Miercurea Ciuc pentru următorii ani

  • Construirea unui cămin pentru vârstnici, a unor clădiri pentru şcoli, a unor blocuri ANL, a unor locuinţe sociale sau de necesitate, crearea unei zone de incubare a afacerilor micilor meşteşugari şi în domeniul industrial etc.

Conducerea Primăriei municipiului Miercurea Ciuc a anunţat, săptămâna trecută, intenţia de a achiziţiona terenuri necesare derulării unor proiecte şi investiţii ale instituţiei. „Dacă dorim să accesăm fonduri guvernamentale, fonduri europene sau din fonduri proprii să realizăm noi investiţii în zona publică sau economică avem nevoie de terenuri, avem nevoie de imobile. La ora actuală, oraşul Miercurea Ciuc, în afara unui teren pe care mizăm la dezvoltarea de noi blocuri ANL, sociale şi de criză, nu are terenuri care să poată fi folosite pentru diferite programe sau investiţii”, a declarat primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila.

În continuare edilul a detaliat planurile pe care le are Municipalitatea pentru următorii ani, pentru care este nevoie de cumpărarea unor terenuri.

Astfel, Korodi Attila a arătat că se doreşte construirea unui cămin pentru vârstnici. „Trebuie să construim anii următori un aşezământ pentru oameni vârstnici pe care îl vedem realizabil printr-un sistem în care în fiecare an am putea construi noi şi noi clădiri pe un teren foarte bine dimensionat pentru acest scop, care să poată să primească oameni în vârstă care (…) doresc să fie parte într-un program social dintr-un centru pentru bătrâni”, a declarat primarul.

Conform acestuia, în perioada următoare trebuie analizat „cu rigurozitate” dacă este necesară sau nu construirea de noi creşe în municipiu. Acesta a arătat că la ora actuală, pe lângă creşa care este funcţională în oraş, Biserica Catolică mai construieşte o clădire care va primi destinaţia de creşă şi grădiniţă. De asemenea, există o colaborare între primărie şi Consiliul Judeţean (CJ) Harghita pentru o clădire, în care funcţionează în momentul de faţă Centrul de Transfuzii Sanguine Miercurea Ciuc, care ar putea, cu anumite investiţii, să primească destinaţia de creşă. „Totodată, mai sunt semnale că diferite parohii ale bisericii catolice se gândesc să folosească fonduri proprii, sprijin din fondul guvernamental din Ungaria pentru a construi creşe. Văzând aceste proiecte, dimensiuni, putem vedea dacă avem nevoie sau nu să cumpărăm teren şi să pornim într-un program guvernamental pentru aceste construcţii”, a precizat Korodi Attila.

Însă, a continuat acesta, se ştie sigur că este necesară construirea de la zero a unor clădiri pentru şcoli. Una dintre acestea este pentru copii care provin din familii cu probleme sociale severe, „care au nevoie de o educaţie care să includă şi un sistem de after school, de cazare temporară a acestor copii”.

Totodată, se are în vedere construirea unei noi şcoli cu sistem de predare Waldorf.

Un alt obiectiv pentru anii următori este construirea unor blocuri ANL, a unor locuinţe sociale şi a unor locuinţe de necesitate. Korodi Attila a spus că s-a început un dialog cu Ministerul Dezvoltării şi, implicit, cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe, „pentru a construi blocuri ANL pentru tineri, două blocuri pentru apartamente sociale şi un bloc sau două pentru locuinţe de necesitate, care sunt la dispoziţie oricând în situaţii de criză” – cum a fost incendiul de la începutul anului care a lăsat peste 250 de oameni fără acoperiş deasupra capului – sau familiale. „Am dori ca din această colaborare să putem să avem din nou în oraşul Miercurea Ciuc un program de construire de blocuri din fonduri publice”, a precizat edilul.

Terenuri pentru tinerii din oraş sau pentru cei care doresc să se întoarcă în municipiu pentru a-şi construi o casă

Un alt program pentru anii următori vizează punerea la dispoziţia unor tineri din oraş sau care vor să se întoarcă în municipiu a unor terenuri de 350 metri pătraţi pentru construcţia de case. Doar că „oraşul, la ora actuală, nu are nici un teren”. Motiv pentru care „trebuie să cumpărăm într-o zonă accesibilă o suprafaţă mai mare de teren” pe care să poată fi pusă la punct infrastructura, introduse utilităţile, apă şi canalizare.

De asemenea, se intenţionează construirea unor centre de sănătate în cartierele mai îndepărtate de centrul oraşului. „Pentru cartierele sau zonele care sunt mai îndepărtate de centrul oraşului, cum am procedat şi anul trecut, dorim să cumpărăm sau să construim, depinde de ce programe putem accesa, centre de sănătate, însemnând un cabinet de medic de familie, o farmacie. Aceste centre să fie puse la dispoziţia medicilor de familie şi a celor care oferă servicii farmaceutice, pentru că şi în strategia de dezvoltare a oraşului deja e definită de mai mulţi ani această cerinţă, dar şi din perspectiva necesităţii zilnice este nevoie să avem aceste centre de sănătate”, a punctat primarul.

Totodată, a mai precizat acesta, trebuie cumpărat un teren pentru montarea containerelor puse la dispoziţie de Guvernul României pentru cazarea persoanelor care au rămas fără casă în urma incendiului din 7 ianuarie, care a afectat comunitatea de romi din cartierul Şumuleu.

Iar după situaţia creată de acel incendiu, conducerea primăriei a constatat că în municipiu nu există „un centru de criză, însemnând suprafeţe de depozitare de materiale etc. care pot fi folosite oricând în aceste situaţii”. „Ne-am dat seama că este nevoie şi de un sistem de depozite pe care să putem să-l folosim pentru aceste situaţii de criză”, a spus primarul.

În ceea ce priveşte partea economică, Korodi Attila a subliniat că este nevoie de „crearea unei zone de incubare a afacerilor micilor meşteşugari sau în domeniul industrial, dar desigur vorbim de firme care doresc să înceapă o activitate în această zonă”. În momentul de faţă, este în derulare doar un proiect împreună cu CJ Harghita şi Universitatea Sapientia prin care se doreşte crearea unui incubator de afaceri, în centrul oraşului. „Este nevoie şi de un centru de incubare industrială, în zona industrială, unde putem pune la dispoziţia celor interesaţi maşini, echipamente necesare începerii unei activităţi industriale şi, totodată, acest centru să poată să fie folosit şi pentru a atrage investitori în zona industrială din oraş”.

Primarul municipiului reşedinţă de judeţ a spus că o problemă majoră, reală, o constituie „inaccesibilitatea zonei industriale”, „pentru că terenurile sunt în domeniul privat şi chiar şi cu configuraţia actuală, cu condiţiile destul de precare în care sunt, se pun în circuitul economic (n.n. – la un preţ) foarte ridicat”. Până în momentul de faţă, a precizat edilul, au fost 10 contacte cu investitori care ar dori să vină în zonă, însă se întâlnesc cu această problemă. „Noi, probabil, vom creiona un regulament foarte clar care vizează aceste suprafeţe industriale: curăţarea lor, punerea în circuitul economic. (…) Şi dacă este necesar, chiar să putem să creionăm şi un program de dezvoltare industrială prin programe care sunt accesibile la nivel guvernamental”, a detaliat edilul.

Velodrom şi centru pentru sporturile de contact

Korodi Attila a mai subliniat că primăria are o colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului „pentru a aduce în oraş o nouă infrastructură sportivă”. Este vorba despre un velodrom şi un centru pentru sporturile de contact. „Aici avem nevoie de o suprafaţă de teren. Vom deschide un dialog cu Ministerul de Interne pentru a vedea dacă pentru această infrastructură putem folosi o parte din zona care este disponibilă pe lângă releul din oraş, în cartierul Spicului (n.n. – teren care aparţine Jandarmeriei). Ştim că şi Ministerul de Interne doreşte să realizeze pentru uzul propriu un centru de sport şi să vedem cum putem găsi o soluţie să putem folosi o parte din terenuri pentru scopuri publice”, a explicat primarul.

Acesta a mai anunţat că anul acesta se va începe „un program amplu de exproprieri şi primiri de donaţii”, deoarece multe drumuri din Miercurea Ciuc sunt încă „în situaţii incerte din punct de vedere al domeniului public”. „Acestea trebuie clarificate, trebuie corectate”. În acest sens, primarul a amintit despre varianta de la Jigodin la Şumuleu, care va fi o investiţie amplă. Iar pentru a atrage fonduri guvernamentale sau alte finanţări pentru dezvoltarea acestui drum „pur şi simplu avem nevoie de terenuri şi vom începe să achiziţionăm prin exproprieri acele terenuri, dar care necesită totodată finanţări semnificative”.

Edilul a mai arătat că „dacă vrem să relansăm oraşul, pe lângă necesitatea de achiziţii de terenuri, pentru a avea în domeniul public capacitate de a se dezvolta este nevoie ca şi abordarea extravilanului şi intravilanului să fie mai flexibilă”. În opinia vorbitorului, la ora actuală oraşul este „mult prea înghesuit într-o zonă de intravilan”.

Korodi Attila a precizat că efectiv proiectele de construcţii nu vor fi demarate în acest an. Prioritar pentru acest an este achiziţia terenurilor pentru construirea căminului pentru vârstnici, şcolilor, locuinţelor, zonei de incubare a afacerilor micilor meşteşugari şi în domeniul industrial. De asemenea, prioritară mai este şi achiziţia terenului necesar pentru montarea containerelor care să-i găzduiască pe cei care şi-au pierdut casele în incendiul de la începutul anului.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.