Planul demonstraţiilor iredentiste maghiare organizate în Transilvania de Liga Revizionistă din Budapesta la 20 august 1929 (II)

În acelaşi context, Serviciul de Informaţii Viena transmite o scrisoare primită, de la Cluj, de unul dintre liderii organizaţiei, după cum urmează:

„Viena, 12 iulie 1929. Serviciul Informaţii Viena. Raport nr. 6071.

Am onoarea a vă aduce la cunoştinţă următoarele:

În continuarea rapoartelor noastre nr. 6062, din 12 iulie 1929, şi 6063, din 13 iulie, referitor la reorganizarea iridentei maghiare în Ardeal, cercetările noastre au mai stabilit că, în data de 10 iulie, a sosit de la Cluj o scrisoare, pe adresa unuia dintre viitorii şefi de organizaţie, anume Leo Karl Conte Oldofredi, din partea unuia semnat Dezsöd. Scrisoarea îşi are importanţa ei, căci în traducere liberă ar conţine următoarele: Iubite Leo, îţi comunic urgent că acum trei zile au fost expediate pe adresa Legaţiei Maghiare din Viena hârtiile (actele) pentru propaganda pentru Transilvania. Te rog foarte, du-te imediat la legaţie şi caută acolo pe căpitanul Bernath, care şi el soseşte mâine la Viena şi care îţi aduce şi ţie un pachet mai mare. Dacă ai vorbit cu Bernath, te rog să îmi telegrafiezi imediat la Arad, când pot aştepta sosirea voastră. Eu plec azi deseară de aici la Oradea Mare şi de acolo, cu primul tren, la Arad. Te rog din parte-mi să saluţi pe Excelenţa (este vorba chiar de ministrul plenipotenţiar Ambrozy) şi ţie salutări de dragoste. Deziderius”.

În continuarea raportului se precizează că: „Este deci vorba de un căpitan Bernath, care urmează să intre în ţară împreună cu Oldofredi, în vederea acţiunii. (…) Este bine de reţinut şi aceste informaţii (relaţii bune cu un şef de siguranţă din Sibiu, Gherghel –  n.n.) căci se poate, spre norocul lui Oldofredi, tocmai să cadă în raza de acţiune a domnului Gherghel sau Aurel Vlad, care instrumentând eventual la o anchetă, să ajungă la rezultatul că toate informaţiunile din Viena sunt comice sau din senin. Din nenorocire, am avut şi alte cazuri precise, vorbim deci din experienţă. Rugăm binevoitoare atenţiune. Cercetările noastre continuă, deşi cu mult îngreunate”.

Cu privire la răspunsul autorităţilor române responsabile în această cauză, acesta reiese din telegrama cifrată nr. 51360, trimisă către Inspectoratele Generale de Poliţie Cluj şi Timişoara, la 11 august 1929:

„Suntem informaţi că, în vederea serbărilor de la 20 august, pentru a comemora Sfântul Ştefan, s-a alcătuit următorul program de propagandă şi acţiune iredentă în Transilvania şi Banat.

1. Introducerea de broşuri şi cărţi poştale colorate, prevăzute cu un mecanism special de mişcat.
2. Invitaţii speciale la Budapesta a unor corporaţii din România, reprezentând minoritatea maghiară.
3. Şezători cu caracter religios, unde, însă, se va face apologia revizuirii tratatelor.
4. Se vor înfiinţa noi centre şi noi comitete de acţiune, în Banat şi Transilvania, cu elemente credincioase şi dublate de misionari speciali, sosiţi din Budapesta, în majoritate ofiţeri de rezervă şi nobili maghiari. Prin acestea se vor distribui materiale de propagandă.
5. Înapoierea în ţară a Contelui Leo Karl Oldofredi, care, prin cunoştinţele sale în nobilimea maghiară şi prin autorităţile administrative din Ardeal şi Banat, ar putea acoperi activitatea unor trimişi speciali în Budapesta, iar el personal să conducă acţiunea pe o întreagă regiune. În ţară, el se bucură de reputaţia unui filo-român.

Mama acestuia, Contesa văduvă Oldofredi, născută Matilda Deszoffy, domiciliată de peste 20 de ani când la Sibiu, când la Porumbacu de Sus, Făgăraş.

Oldofredi va veni în ţară zilele acestea, însoţit de maiorul în rezervă von Bernath. Acesta din urmă se va prezenta ca simplu negustor sau voiajor comercial, probabil cu paşaport fals, şi va activa conform instrucţiunilor primite de la Budapesta, sub egida lui Oldofredi. (…) Oldofredi preferă să activeze în regiunea Arad, Oradea Mare sau Sibiu şi se fereşte de Cluj.

Faţă de cele relatate mai sus, urmează ca dumneavoastră, prin organele de poliţie şi siguranţă, cum şi la punctele de frontieră, să luaţi următoarele măsuri:

Poliţiile de frontieră, în unire cu organele vamale şi grăniceri, să organizeze un serviciu de observaţie al trenurilor şi, în special, la vagoanele poştale, cum şi oficiile de poştă, pentru eventuala confiscare a sacilor cu broşuri şi cărţi poştale.

Aceeaşi observaţie se va executa şi în jurul persoanelor cunoscute ca iridente care vor intra sau ieşi din ţară. (…) Celor ce vor dori să participe la serbările din Budapesta li se vor putea elibera paşapoarte, avându-se în vedere măsurile de control, la înapoierea lor în ţară.

În cazul când, la şezătorile religioase preconizate, se va face apologia revizuirii tratatelor, organele poliţieneşti vor face constatările de rigoare şi ni se va raporta pentru avizările de rigoare”.

În acelaşi context, pe data de 16 august 1929, s-a primit o telegramă de la Viena, în care se menţionează numele distribuitorilor de materiale propagandistice, precum şi zonele lor de acţiune, după cum urmează:

„În continuarea telegramei noastre, dăm numele distribuitorilor care duminică, 18 august, pleacă din Budapesta, prin punctul de frontieră Biharkerastes, urmând a fi luni în diferite oraşe ale Ardealului.

Nu au material asupra lor, ci adresa din ţară de unde îl vor ridica.

Toţi au paşapoarte ungureşti, vizate în regulă, pe numele care le vom indica mai jos.

Nu este nevoie de semnalmente, căci au ordine să se anunţe legal, la controlul străinilor din localităţile respective. Astfel, luni, 19 august, va sosi, la Arad, Darvas Ferencz, la Oradea Mare, Szalay Erno, la Braşov, Balint Jeno, la Sibiu, Fritz Ede, la Maros Vazarhei, Jurini Miclos, la Cluj, Herczeg Zoltan şi Jekey Oliver, la Timişoara, Braviano Teodor, la Satu Mare, Hodos Sijbella, la Sighişoara, Kardos Hugo, la Slatina, Endre Aladar, la Făgăraş, Latzko Josef, la Bistriţa, Helvej Ivan, la Lugoj, Steiner T., la Apahida, Berthoty Tamas, la Holo (Bihor), Irinyi Laszlo, la Mehadia, Balazs Vilmos şi Tackats Miclos.

Dacă marţi, în 20 august, dimineaţă, se va proceda la percheziţionarea lor, se va găsi cantităţi din materialul de distribuit”.

Aşa cum am arătat, autorităţile româneşti responsabile au înregistrat un succes în această speţă, în special pe linie informativă, reuşind să monitorizeze şi să prevină respectivele acţiuni cu caracter propagandistic iredentist, după cum reiese din telegrama, datată 17 august 1929, a directorului Poliţiei de Siguranţă la Bucureşti, Eugen Cristescu, către inspectorul general al Poliţiei Cluj, Corneliu Sava:

„Sâmbătă, 17 august 1929, a pornit din Budapesta stocul de broşuri, manifeste, cărţi poştale şi literatură maghiară, pentru propaganda în vederea zilei de 20 august. Acest material de propagandă este adus în România pe şoseaua naţională a punctului de frontieră, în dreptul punctului ungar Biharkerastes. Duminică, 18 august, acest material va fi depozitat la adrese fixe în Ardeal, iar luni, 19 august, va fi ridicat şi distribuit de către curieri, pe care îi semnalăm mai jos şi care vor pleca din Budapesta, în ziua de 18 august, cu destinaţii precise pentru localităţile indicate în dreptul fiecăruia. (…) Operaţiunea va avea drept scop nu să prindă transportul de material la frontieră, ci, dimpotrivă, să fie lăsat să intre, atât de organele poliţieneşti, grăniceri, jandarmi şi vamă, în scopul ca acest material, ajungând la adresele de destinaţie, să se constate, în primul rând, aceste adrese şi, în al doilea rând, legătura cu curierii, care vor veni de la Budapesta să ridice materialul de la adrese fixe şi să-l distribuie. Pentru reuşita acestui scop, trebuie să vă deplasaţi personal la frontieră, cu un număr de cel puţin 20 din cei mai buni agenţi, care vor lua în strictă şi discretă supraveghere, după indicaţiile dumneavoastră, pe fiecare dintre curierii semnalaţi, îi va duce cu supravegherea până la locul de destinaţie, unde agentul va coopera cu serviciul de siguranţă sau poliţie locală, la supravegherea, mai departe, a curierului, până marţi, 20 august, când urmează ca curierul să primească şi să distribuie în localitate materialul de propagandă. (…) În cazul când nu sunteţi siguri că veţi putea face o asemenea supraveghere (a transportului materialelor pe şosea – n.n.), rămâne să vă încredinţaţi dacă materialul a intrat în ţară, lăsându-i drumul liber, pentru a putea fi descoperit în urmă, din supravegherea curierilor”.

Succesul acţiunii informative este confirmat de nota primită de la Viena, la 18 august 1929:

„Ni se comunică din Budapesta că Comitul Ligii pentru Revizuirea Tratatelor a primit ieri, din partea Lordului Rothermere, o telegramă, care conţine textul următor:

Dat fiind situaţia internă, care face imposibilă, în acest moment, plecarea mea, pe lîngă aceasta, pentru a preîntâmpina eventualele măsuri de represalii împotriva membrilor deputaţiunilor care se reîntorc în teritoriile anexate, sunt de părere că acţiunea proiectată pentru ziua de Sfântul Ştefan să fie neapărat amânată, şi anume pentru 6 septembrie, cu ocaziunea dezvelirii monumentului lui Rakosi, care zi să fie, în acelaşi timp, marea sărbătoare de revizuire Kossuth, Rakosi şi Rothermere”.

În concluzie, serviciile româneşti cu responsabilităţi în domeniu au furnizat, în timp real, informaţii pertinente referitoare la acţiunile iredentiste ce urmau a fi întreprinse la 20 august 1929 în Transilvania şi Banat, ceea ce a contribuit la răspunsul documentat şi prompt al autorităţilor.

1. Aşa cum am arătat, un susţinător important al respectivelor acţiuni a fost Lordul Rothermere, aristocrat britanic, proprietar al unui trust de presă ce includea London Daily Mail şi Daily Mirror. Lordul Rothermere a sprijinit fervent cauza iredentistă maghiară, articolul său „Hungary’s Place is in the Sun”, publicat în The Daily Mail, pe 21 iunie 1927, fiind celebru în acest sens. Articolul este o pledoarie pentru revizuirea graniţelor în Europa Centrală, în avantajul Ungariei, considerând că punerea în aplicare a prevederilor Tratatului de la Trianon a reprezentat o traumă majoră pentru Ungaria.

Drd. Daniel-Silviu Niculae

(Articol preluat din „Sangidava” nr. 4 (X) Serie nouă, editat de Fundaţia Culturală „Miron Cristea” Topliţa)

Comentarii:

comentarii