Peste media pe ţară la vaccinarea generală | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 29 iunie 2022
Home » Sănătate » Peste media pe ţară la vaccinarea generală
Peste media pe ţară la vaccinarea generală

Peste media pe ţară la vaccinarea generală

  • Dr. Tar Gyӧngyi, DSP Harghita: „Ne situăm peste media naţională la toate categoriile, între judeţele cu cea mai bună acoperire”

Vaccinarea generală include vaccinarea copiilor, pentru dobândirea imunităţii faţă de bolile contagioase temute din zonă şi vaccinarea grupelor de persoane aflate la risc.

În România, aceste vaccinuri sunt doar „recomandate”, prin Programul Naţional de Vaccinare asigurându-se accesul gratuit la acestea. În alte ţări, vaccinurile care previn apariţia bolilor infecţioase grave la vârste foarte fragede sunt obligatorii, mergându-se până la decăderea din drepturile părinteşti în cazul opunerii la imunizarea copilului, cauzându-i astfel riscuri care îi pot pune viaţa în pericol.

Cele dintâi vaccinuri se administrează sugarilor, la maternitate, în primele zile de la naştere şi acestea sunt BCG (împotriva tuberculozei) şi vaccinul antihepatitic B. La vârsta de două luni, micuţii primesc de la medicul de familie vaccinul hexavalent, care previne apariţia difteriei, a tetanosului, tusei convulsive, a hepatitei B, poliomielitei şi a bolilor invazive cauzate de bacteria Haemofilus influenzae de tip B, responsabilă de infecţii adeseori severe, înregistrându-se, conform evaluărilor, sute de mii de cazuri mortale anual la nivel mondial, aproape toate victimele nedepăşind vârsta de cinci ani, cei mai vulnerabili fiind micuţii cu vârste cuprinse între patru şi 18 luni. Tot atunci se administrează şi a doua doză a vaccinului pneumococic conjugat. Urmează rapelurile unor vaccinuri efectuate la patru şi la 11 luni, iar la vârsta de un an copiii primesc vaccinul ROR, care previne apariţia rujeolei, oreionului şi rubeolei introdus în anii ’69, un vaccin care stârneşte vii controverse în mediul online. A doua doză a vaccinului ROR se administrează la vârsta de cinci ani.

„În zilele noastre, efectele adverse ale vaccinurilor sunt uşoare; apar de 100 de ani, de când a fost introdusă vaccinarea, iar preţul plătit pentru efectele adverse minime este prea mic faţă de beneficiile imunităţii pe viaţă căpătată de copilului corect vaccinat”, precizează dr. Tar Gyӧngyi, directoarea executivă a Direcţiei de Sănătate Publică Harghita.

Vaccinurile s-au perfecţionat de-a lungul timpului, iar cercetările în domeniu au simplificat lucrurile, concretizându-se prin seruri care asigură imunizarea în cazul mai multor boli cu o singură înţepătură, cum este cazul vaccinului hexavalent şi nu numai, reducând stresul de vaccinare şi înlesnind deopotrivă ţinerea evidenţei vaccinării atât pentru medici, cât şi pentru părinţi.

„În cazul poliomielitei, de exemplu, prin vaccinurile moderne s-au eliminat efectele adverse temute de pe vremuri, când unele persoane prezentau, după vaccinare, o formă manifestă a bolii cu paralizie, efect care nu se mai întâlneşte astăzi. Acesta este marele beneficiu al cercetării în vaccinologie, că s-a ajuns la vaccinuri cu efecte adverse minime, cu profil de siguranţă maxim şi cu o protecţie foarte bună, de la 60 până la 90% împotriva bolii. Scepticismul modern, promovat în special de persoane care nu se pricep, dar comentează, dăunează foarte mult şi eu consider că este un atentat la sănătatea şi la siguranţa oamenilor. Dacă ne uităm la istoria vaccinării, care nu este foarte lungă, din punct de vedere al răspândirii generale a accesului la imunizare putem vedea ce efecte fantastice de protecţie şi de salvare are. Numărul de decese şi de îmbolnăviri a scăzut drastic. De când există statistici, vaccinul ROR, de exemplu, şi-a demonstrat convingător beneficiile. Şi tot prin cercetări s-a văzut că este nevoie şi de un rapel, aşa încât în ’94 s-a introdus cea de-a doua doză de vaccin ROR şi apoi ani de zile numărul cazurilor a scăzut la zero. Asta nu înseamnă, aşa cum susţin anumite persoane lipsite de competenţă, că s-au făcut experimente asupra oamenilor, ci că s-a acumulat experienţă. Trebuie făcută o distincţie clară între cei doi termeni”, explică dr. Tar Gyӧngyi.

Şefa DSP Harghita atenţionează că mobilitatea şi migraţia tot mai accentuate duc la o creştere a numărului de probleme legate de sănătate relevante şi pentru imunizarea copiilor, adăugând că vaccinurile au dus la controlul, scăderea incidenţei şi chiar la dispariţia unor boli foarte grave în Europa, eradicarea globală a variolei şi dispariţia poliomielitei din majoritatea ţărilor lumii fiind exemple excepţionale de programe de vaccinare reuşite.

Celălalt tip de vaccinare este cel destinat imunizării principalelor grupe de populaţie aflată la risc: de pildă vaccinarea antigripală, împotriva gripei sezoniere pentru persoanele în vârstă sau care suferă de alte afecţiuni sau administrarea vaccinului antitetanos persoanelor care au pierdut imunitatea dobândită prin vaccinare, în cazul producerii unor accidente soldate cu plăgi tetanigene (înţepături şi tăieturi într-un obiect ruginit, muşcături etc.) şi persoanelor cu deficienţe imunitare congenitale sau dobândite.

Bolile, deşi prevenibile prin vaccinare, continuă să reprezinte o importantă problemă de sănătate publică la nivel mondial. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă o acoperire vaccinală de peste 95%, nivel considerat „singurul care poate garanta eliminarea unor boli precum rujeola şi rubeola şi prevenirea reapariţiei unor boli deja înlăturate”.

Conform statisticilor, care se întocmesc anual la jumătatea anului următor celui la care se referă, Harghita, cu o acoperire vaccinală de 80 până la peste 95% în funcţie de vaccin, este aproape şi în unele cazuri a atins recomandarea OMS în anii anteriori.

„Judeţul Harghita se situează peste media naţională la toate categoriile, între judeţele fruntaşe, cu cea mai bună acoperire”, precizează dr. Tar Gyӧngyi.

Scăderea încrederii publicului în vaccinare, accesul diferenţiat la vaccinuri în funcţie de zona geografică şi amploarea pe care o capătă dezinformarea cu privire la vaccinare reprezintă motive de îngrijorare şi provocări majore pentru experţii din domeniul Sănătăţii Publice. Atât Comisia Europeană, cât şi statele membre ale Uniunii Europene urmăresc asigurarea unui acces echitabil la vaccinuri pentru toţi cetăţenii UE, combaterea dezinformării şi îmbunătăţirea încrederii în vaccinuri.

„Părinţii ar trebui să aibă încredere în specialiştii cunoscuţi de ei, în medicul de familie, să nu se aventureze să dea crezare unor presupuşi sau aşa-zişilor specialişti autodeclaraţi de pe Internet; să aibă încredere în cei pe care îi văd faţă în faţă, pe care îi cunosc de ani de zile, de la naşterea copilului sau de mai demult, să aibă încredere în omul care-i ajută de regulă, în medicul de familie şi în specialiştii din zonă, pentru că fiecare recomandare vaccinală se referă punctual la fiecare zona geografică”, menţionează reprezentanta DSP Harghita.

La final, vă reamintim că vaccinarea gratuită anti-HPV a fost extinsă până la vârsta de 18 ani pentru fete; până în septembrie anul trecut, vaccinarea anti-HPV se realiza gratuit doar pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani. De asemenea, extinderea vârstei de vaccinare gratuită anti-HPV le oferă fetelor de peste 14 ani şansa să recupereze schema de vaccinare la care nu au avut acces la momentul potrivit. Decizia extinderii vârstei pentru vaccinarea gratuită anti-HPV a avut la bază faptul că România este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare incidenţă şi mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, provocat în proporţie de 99% de infecţia cu HPV. Medicii de specialitate susţin cu tărie vaccinarea anti-HPV, ea fiind, potrivit specialiştilor, cea mai eficientă metodă de prevenire a cancerului de col uterin.

Vaccinarea anti-HPV se realizează pe baza solicitărilor părinţilor sau ale reprezentanţilor legali ai adolescentelor eligibile, care transmit cererile către medicii de familie. Cererile sunt centralizate în ordinea cronologică a datei de înregistrare, numărul de doze de vaccin necesare fiind solicitat trimestrial Direcţiei de Sănătate Publică.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.