Peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură au participat la cea de-a XXV-a ediţie aSesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 17 octombrie 2019
Home » Cultură »
Peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură au participat la cea de-a XXV-a ediţie a
Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie
<h6><i>Peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură au participat la cea de-a XXV-a ediţie a</i></h6>Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice <i>Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie</i>

Peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură au participat la cea de-a XXV-a ediţie a
Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie

Astăzi se încheie ediţia a XXV-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, desfăşurată la Hotel „Bradul” din Covasna, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, din subordinea Academiei Române şi a Asociaţiei Ştefadina din Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Liga Cultural Creştină „Andrei Şaguna”, Asociaţia GRIT Covasna şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României.

Manifestarea din acest an a fost dedicată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. Este unanim recunoscut faptul că în cei 25 de ani ai fiinţării sale, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, păstorită cu har şi vrednicie de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioan, azi Mitropolit al Banatului şi de Preasfinţitul Părinte Andrei, a constituit un stâlp puternic al păstrării şi afirmării credinţei strămoşeşti şi al identităţii româneşti în spaţiul multietnic şi pluriconfesional din sud-estul Transilvaniei. Prin întreaga sa activitate jertfelnică, din acest sfert de veac de misiune şi slujire pastorală, tânăra Eparhie s-a dovedit a fi un factor catalizator pentru întărirea credinţei în Dumnezeu a românilor din sud-estul Transilvaniei, pentru păstrarea şi dezvoltarea tradiţiilor şi a patrimoniului cultural strămoşesc.

Lucrările sesiunii s-au desfăşurat în plen şi pe secţiuni: Istorie, Istorie bisericească, Sociologie, Etnografie şi cultură românească, Instituţii şi ONG-uri promotoare ale culturii româneşti. La ediţia din acest an a sesiunii au participat peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură, studenţi, din peste 30 de localităţi, din întreaga ţară (Bucureşti, Tg. Mureş, Cluj, Sibiu, Braşov, Iaşi, Bacău, Timişoara, Arad, Târgovişte, Ploieşti, Aiud, Rădăuţi, Vama Buzăului, Ceraşu, Măieruş ş.a.). Aproape jumătate dintre participanţi sunt doctori şi doctoranzi, în ştiinţe socio-umane. Peste 30 de conferenţiari au participat la toate cele XXIV de ediţii, sau la cea mai mare parte a acestora, constituind, astfel, o comunitate ştiinţifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniţi în jurul unui obiectiv generos: cunoaşterea istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din sud-estul Transilvaniei. Un număr de 15 conferenţiari participă pentru prima dată la sesiune, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializaţi în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei şi culturii româneşti.

Din tematica bogată şi diversă a comunicărilor prezentate se remarcă studiile referitoare la evenimentele istorice din anul 1919, respectiv cele care au avut loc între Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, prin Tratatul de pace de la Trianon, noi contribuţii documentare referitoare la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea nordului Transilvaniei de sub ocupaţia străină, aspecte ale convieţuirii interetnice româno-maghiare, în ultimul secol, împlinirea unui sfert de veac de misiune şi slujire pastorală de către Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, dar şi probleme de actualitate referitoare la: dimensiuni geopolitice ale războiului identitar contemporan; războaie informaţionale, psihologice şi de imagine; „Telepoliticianul” şi manipularea maselor prin presă; provocări ecologice, economice, sociale şi politice în inima ţării; discriminarea pe criterii etnice a românilor din judeţele Covasna şi Harghita; aspecte privind o metodologie de analiză comparativă etnopolitică – românii din Covasna şi Harghita, românii din Ungaria şi maghiarii din România; populism şi naţionalism versus valorile şi obiectivele Uniunii Europene; minorităţile naţionale din România de azi – drepturi şi oportunităţi; dinamica fluxurilor migratorii în România, în perioada 2015-2018; proiecte ale unor instituţii şi asociaţii culturale pentru afirmarea culturii româneşti în Arcul Intracarpatic ş.a.

În programul sesiunii a fost prezentată expoziţia foto-documentară Contribuţia învăţământului confesional românesc din Treiscaune la Marea Unire, organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, filmul documentar Tabla Buţii – 1916. Marile Bătălii ale Primului Război Mondial în Carpaţii de Curbură. Teledetecţie şi arheologie aeriană, proiect realizat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în cadrul programului naţional Centenarul Marii Uniri şi au fost lansate şi prezentate 15 noi apariţii editoriale, între care volumele Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, de Ioan Lăcătuşu şi Erich Mihail Broanăr, volum apărut cu binecuvântarea PS Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2019, cu sprijinul Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului.

Dintre noutăţile ediţiei din acest an ale sesiunii menţionăm: prezentarea volumelor semnate de academicienii Ioan-Aurel Pop şi Marius Porumb din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ion I. Solcanu, dr. Aurica Ichim şi scriitoarea Catinca Agache din Iaşi, pr. prof. dr. Vasile Oltean din Braşov, cercetătorii Dorel Marc din Tg. Mureş, Zeno Milea din Aiud şi Daniel Hrenciuc din Rădăuţi, prof. Ligia Dalila Ghinea din Sfântu Gheorghe, precum şi standul de cărţi editate de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti. O comunicare inedită a prezentat regizoarea Manuela Morar din Cluj (autoarea filmului documentar despre Ip şi Trăznea), despre deportaţii din estul extrem al Siberiei.

Comunicările prezentate vor fi publicate în Acta Carpatica nr. 6/2019. Concluziile desprinse în urma dezbaterilor vor fi centralizate şi grupate tematic şi înaintate, după caz, instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale, mediului academic şi mass-media. (Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna-Harghita)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.