Peste 57 de milioane de lei, valoarea proiectelor accesate anul trecut de şcolile harghitene | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 19 august 2017
Home » Învățământ » Peste 57 de milioane de lei, valoarea proiectelor accesate anul trecut de şcolile harghitene
Peste 57 de milioane de lei, valoarea proiectelor accesate anul trecut de şcolile harghitene

Peste 57 de milioane de lei, valoarea proiectelor accesate anul trecut de şcolile harghitene

  • În creştere substanţială faţă de anii anteriori
  • Totuşi, un număr semnificativ de şcoli nu a depus nici un proiect

Unităţile de învăţământ din judeţul Harghita au accesat anul trecut proiecte în valoare de peste 57.000.000 de lei, în creştere substanţială faţă de anii anteriori.

În 2016, şcolile harghitene au depus spre finanţare 418 proiecte, din care 301 au fost declarate câştigătoare, 47 au fost respinse şi în cazul a 70 se aşteapta încă răspuns. În 2015, numărul total de proiecte depuse de şcolile harghitene a fost de 342, din care 245 au obţinut finanţare, iar 97 au fost respinse.

Inspectorul şcolar pentru programe educaţionale, prof. Aurora Panaite, a declarat că tipurile de proiecte accesate de şcoli sunt variate: educative (226), culturale (115), de mediu (24), sportive (11), sociale (23), infrastructură (3), dotare (16), „fără să existe o selecţie anume, deoarece acele unităţi care se implică în scrierea proiectelor apreciază fiecare posibilitate şi depun eforturi pentru a câştiga finanţările”. „O tendinţă crescătoare se observă la proiectele din programul Erasmus+. Astfel, în judeţ există deja 21 unităţi de învăţământ implicate în program. Posibilităţile de accesare pe infrastructură au fost extrem de puţine, deoarece programele s-au deschis doar la începutul anului 2017”, a spus prof. Aurora Panaite.

Totuşi, şi anul trecut numărul unităţilor de învăţământ care nu au depus proiecte a fost semnificativ (44), dar mai puţine faţă de 2015, când au fost 57. În judeţul Harghita sunt 136 de unităţi de învăţământ. „Cu toate că încă există unităţi de învăţământ care stau la margine, un număr din ce în ce mai mare de directori doresc să se alinieze acestei modalităţi moderne de atragere a fondurilor pentru obiectivele pe care şi le propun. În prezent sunt trei categorii de şcoli: cele care depun constant multe proiecte; cele care doresc să se implice şi deja au câte 1-2 proiecte depuse; cele care doresc să se implice, dar nu depun nici un efort pentru a face primul pas”, a declarat prof. Aurora Panaite.

Inspectorul şcolar a explicat că această activitate de scriere a proiectelor nu se învaţă nicăieri. „Ca urmare, şcolile au pornit cu o reticenţă în această activitate. (…) De aceea această frână a existat din interior”. Potrivit sursei citate, s-a făcut, în urmă cu câţiva ani, o analiză a rezultatelor, începând cu 2008, şi s-a constatat că acesta e un punct slab. Astfel că, în strategia Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) au fost incluse măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei, prin mai multe metode. „Şi acum, datorită faptului că au trecut câţiva ani de când s-a modificat strategia IŞJ, este al patrulea an, efectul este vizibil în a educa oamenii din şcoli pentru a scrie proiecte şi de a-i încuraja”, a spus prof. Aurora Panaite, amintind cei peste 57.000.000 lei cât au fost atraşi anul trecut.

„Bineînţeles, asta nu înseamnă că obiectivul este atins, pentru că există şi acum şcoli care nu au nici un proiect. Şi nu e o şcoală, sunt mai multe şcoli. Numărul lor este semnificativ. Pentru noi, fiecare şcoală contează. Dacă o şcoală nu se implică în proiecte, înseamnă că elevii din acea şcoală sunt lipsiţi de activităţi interesante educative, pentru faptul că şcoala nu are bani, nu pentru că nu vrea să facă. Dar dacă nu depune proiect ca să aibă bani, nici activitatea nu o face”, a declarat inspectorul şcolar, precizând că „nu îi condamn că până acum nu au depus proiecte, nu or fi avut curaj, însă în strategia noastră e prevăzut să mergem şi separat să încercăm să îi ajutăm”. În acest sens, „un accent deosebit a fost pus şi în anul 2016 pe formarea personalului pentru scrierea proiectelor, fiind asigurate oferte atât pentru începători, cât şi pentru cei cu experienţă. Atât în anul 2015, cât şi în anul 2016 au fost organizate câte 8 cursuri”. Însă „sunt şcoli de la care nu a venit nimeni să înveţe”. Cu toate acestea, „foarte multe şcoli se vede că şi-au atins obiectivul”.

Evoluţia, pe ani, a sumelor atrase prin proiecte
de unităţile de învăţământ în perioada 2008-2016

Întrebată de şcoli care au depus un număr semnificativ de proiecte, prof. Aurora Panaite a spus că e greu de răspuns, „din 136 de unităţi şcolare nu aş vrea să nedreptăţesc pe nici una pe care nu o amintesc”. Totuşi, de exemplu în cazul proiectelor în cadrul cărora elevii desfăşoară practică în străinătate, ar putea fi menţionate: Liceul Tehnologic „Joannes Kajoni” din Miercurea-Ciuc, Liceul Tehnologic „Fogorrosy Mihaly” din Gheorgheni sau Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” din Bălan, „dar nu sunt singurele”.

În ceea ce priveşte situaţia din acest an, inspectorul şcolar a precizat că încă nu se ştie exact, însă ţelul este de a se menţine trendul din 2016. Aceasta a spus că sunt proiecte ce pot fi accesate, dar persoanele din şcoli care scriu aceste proiecte o fac în timpul lor liber. „Nu au absolut nici un avantaj, nici un privilegiu: nu sunt scutiţi de ore, nu sunt plătiţi, ba din contră, nu sunt scutiţi de nici o altă activitate ce trebuie făcută în şcoli”, a conchis prof. Aurora Panaite.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*