Peste 50% dintre liceenii din clasele a IX-a şi a XII-a visează să plece din ţară

 Preşedintele CJ e de părere că aceasta este cea mai mare problemă atât la nivelul judeţului, cât şi la nivel naţional

 

Un studiu realizat de Consiliul Judeţean (CJ) Harghita, în cadrul unui proiect european, a relevat faptul că peste 50% dintre liceenii din clasele a IX-a şi a XII-a visează să plece din ţară cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani. De asemenea, aproape 50% dintre ei au declarat că, în cazul în care nu-şi vor continua studiile, intenţionează să plece să lucreze în străinătate.

Sondajul a fost realizat în perioada 11-25 noiembrie, fiind chestionaţi 800 de elevi de la liceele teoretice şi tehnologice din judeţ şi fiind efectuate 70 de interviuri. Datele sondajului au fost făcute publice la sfârşitul săptămânii trecute de către managerul de proiect, Dobos Erika, din cadrul CJ Harghita. Potrivit datelor culese, aproape 37% dintre liceenii intervievaţi se gândesc în mare sau foarte mare măsură să se stabilească într-o altă ţară, iar acelaşi procent se documentează frecvent cu privire la oportunităţile şi condiţiile de viaţă din alte ţări. Un procent de aproape 49 la sută dintre ei discută cu prietenii despre oportunităţi de muncă în străinătate ori de câte ori au ocazia.

Din răspunsurile elevilor de clasa a IX-a reiese că principalele ţări în care ar dori să plece sunt Germania şi Ungaria. În rândul celor din clasa a XII-a ţările preferate sunt Germania, Anglia şi Ungaria. Un procent de 40,86% dintre cei chestionaţi au spus că nu doresc să-şi continue studiile după absolvirea liceului, iar 14,32% au spus că nu ştiu.

Tinerii sunt de părere că e greu sau foarte greu să-ţi găseşti un loc de muncă în România, comparativ cu alte ţări. Totodată, elevii sunt de părere că, dacă ar pleca în alte ţări, viaţa lor s-ar îmbunătăţi din punct de vedere al veniturilor obţinute, al posibilităţilor de dezvoltare, al calităţii vieţii sau al sănătăţii.

De asemenea, majoritatea covârşitoare a celor chestionaţi consideră că la nivel judeţean este importantă stimularea acelor profesii cu ajutorul cărora să-şi găsească de muncă ori că instruirea practică ar trebui să aibă un rol important în educaţie.

 

 155 de composesorate administrează milioane de euro, iar acolo se pot crea locuri de muncă

Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, a declarat cu această ocazie că plecarea tineretului în alte ţări este cea mai mare problemă a României. Acesta a precizat că, în ciuda acestui lucru, nu există bază legală pentru consilii judeţene ori locale de a se ocupa de această problemă. „Chiar dacă Constituţia spune că avem autonomie locală, în privinţa legislaţiei palierul la care putem lucra este foarte restrâns. (…) Cred că şi primăriile, şi consiliile judeţene au ce să facă. (…) Şi din acest studiu ştiinţific reiese că tendinţa este în creştere (n.n. – a plecării tinerilor). Plecarea tineretului influenţează dezvoltarea judeţului şi a regiunii în sens negativ”, a spus Borboly.

Preşedintele CJ a amintit că în judeţ sunt 155 de composesorate, care administrează milioane de euro, iar acolo se pot crea locuri de muncă pentru tinerii din Harghita.

„Putem şi noi să creăm locuri de muncă, putem să fim atenţi la nevoile tineretului, putem să le dăm o şansă, să scoatem posturi la concurs la care să poată accede şi cei care abia au terminat facultatea.  Să fim atenţi la composesorate. Avem 155 de composesorate în Harghita care administrează milioane de euro, unde cred că se pot crea locuri de muncă. De asemenea, prin voluntariat şi stagiatură putem şi (…) să-i pregătim pentru a avea o şansă pe piaţa muncii. Pentru că foarte mulţi tineri care termină o facultate sau o şcoală au CV-ul gol. (…) Eu cred că toate instituţiile ar trebui să se implice. Până când pe malul Dâmboviţei se va face ceva şi noi aici putem să facem foarte, foarte multe lucruri”, a afirmat Borboly Csaba.

Acesta a mai precizat că trebuie dezvoltată infrastructura în sate, pentru ca tinerii să fie atraşi în a se stabili acolo. Şeful CJ e de părere că tinerii trebuie informaţi şi asupra aspectelor negative ale plecării la muncă în străinătate. „Trebuie să le spunem tinerilor (…) ce înseamnă să fii slugă la cineva, sunt şi cazuri nefericite despre care trebuie să vorbim (când unor tineri li s-a confiscat paşaportul) (…) şi dacă un tânăr ştie la ce să se aştepte şi vede şi şansele pe care le are aici, s-ar putea ca unii să ia decizia rămânerii acasă”, a spus Borboly Csaba. Acesta a mai semnalat că şi tinerii care au posibilităţi materiale în ţară – părinţii lor au firme care merg bine – sunt decişi să plece.

La finalul conferinţei, Dobos István, din cadrul CJ, a prezentat un site care a fost creat în cadrul proiectului amintit, care prezintă toate cercetările efectuate în cadrul acestui program. Site-ul poate fi accesat la adresa: migratie.judetulharghita.ro.

Studiul în cauză a fost realizat în cadrul proiectului european intitulat „Gestionarea migraţiei şi a efectelor sale în Europa de Sud-Est”, care a fost derulat pe o perioadă de doi ani în opt ţări europene. Consiliul Judeţean Harghita a fost partener în cadrul acestui proiect. Proiectul şi-a propus „să abordeze şi să înţeleagă mai bine procesele de migraţiune, demografie şi capital uman pe termen lung în Europa de Sud-Est, precum şi efectele acestora asupra pieţei forţei de muncă şi a economiei naţionale şi regionale”.

Ţările în care a fost implementat proiectul au fost: Austria, Bulgaria, Italia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Iar observatori au fost din: Albania, Georgia şi Ucraina.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii