Performanţe româneşti în Arcul Intracarpatic (1) | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 19 ianuarie 2020
Home » Cultură » Performanţe româneşti în Arcul Intracarpatic (1)
Performanţe româneşti în Arcul Intracarpatic (1)

Performanţe româneşti în Arcul Intracarpatic (1)

Consideraţii pe marginea albumului Personalităţi româneşti din Covasna şi Harghita

Albumul Personalităţi româneşti din Covasna şi Harghita vorbeşte elocvent despre contribuţia oamenilor din această parte de ţară la formarea, păstrarea şi afirmarea patrimoniului cultural-spiritual naţional. Cei peste 1.100 de intelectuali români cuprinşi în prezentul Album pot fi grupaţi în trei categorii: a) persoane născute în judeţele Covasna şi Harghita şi care s-au realizat profesional şi uman pe meleagurile natale, categorie ce reprezintă o pondere mică din totalul celor cuprinşi în cercetarea noastră; b) persoane născute în judeţele Covasna şi Harghita şi care s-au realizat profesional şi uman în alte zone din ţară sau în diaspora, reprezentând un număr mult mai mare; c) persoane născute în alte judeţe ale ţării, dar odată stabilite pe aceste frumoase plaiuri româneşti şi-au adus contribuţia la prosperitatea materială şi spirituală a localităţilor din Arcul Intracarpatic, şi la patrimoniul cultural-naţional.

Din punct de vedere al structurii socio-profesionale şi al demnităţilor publice deţinute, cele peste 1.100 de personalităţi cuprinse în prezentul album se grupează astfel: academicieni – 4, ierarhi – 12, cadre didactice universitare – 45, cercetători ştiinţifici – 28, scriitori, poeţi – 38, artişti plastici (sculptori, pictori, graficieni) – 19, actori – 28, interpreţi de muzică clasică şi tradiţională – 30, arhitecţi – 5, muzeografi, arhivişti, bibliotecari – 41, publicişti – 57, diplomaţi – 6, oficiali de stat şi politici (parlamentari, miniştri, prefecţi, subprefecţi) – 41, primari, viceprimari – 27, lideri civici şi de opinie locali şi naţionali – 53, protopopi – 20, monahi – 19, preoţi – 160, profesori, învăţători, educatori – 229, medici, farmacişti – 43, medici veterinari – 9, ingineri – 45, ofiţeri superiori – 28, jurişti – 44, economişti – 33, informaticieni – 4, sportivi de performanţă – 7, autori de lucrări monografice – 5, alţi specialişti şi fruntaşi români – 25.

Este necesar să precizăm faptul că cercetarea documentară a acestei teme, efectuată pe parcursul a trei decenii, nu este exhaustivă, atât pentru perioada medievală, cât şi pentru epoca modernă şi contemporană. În mod deosebit, nu s-a reuşit cuprinderea numeroşilor intelectuali tineri, din cele două judeţe, stabiliţi în alte localităţi din ţară şi în diaspora, majoritatea specialişti în domeniile de vârf ale ştiinţei şi culturii contemporane.

Până în prezent, din judeţele Covasna şi Harghita au fost identificaţi 150 de intelectuali români, absolvenţi ai studiilor doctorale şi postdoctorale, dintre aceştia, rotunjind cifrele, cronologic, situaţia se prezintă astfel: în sec. XIX – 30 de doctori în ştiinţă, majoritatea identificaţi de prof. univ. dr. Cornel Sigmirean; sec. XX – 40 şi sec. XXI – 80. Primul identificat, din acest onorant eşantion, este Dumitru Thodor din Vidacut, tânăr care a obţinut doctoratul în ştiinţe juridice la Universitatea din Budapesta în anul 1876 şi cel mai recent, pr. Marius Banciu din Sărmaş, care a obţinut doctoratul în Istorie la Institutul „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, în toamna anului 2019.

Judeţele Covasna şi Harghita, singurele judeţe din România în care românii sunt numeric minoritari, de fapt întreaga zonă a Arcului Intracarpatic este percepută ca fiind monoetnică maghiară, sau, în cel mai bun caz, cu un număr nesemnificativ de români. În pofida acestei percepţii, promovată cu mai multă insistenţă după decembrie 1989, în primul rând de adepţii separatismului pe criterii etnice, cercetările sistematice realizate de instituţiile româneşti abilitate, în rândul cărora se situează Centrul Ecleziastic de Documentare „Nicolae Colan” şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, au pus în evidenţă existenţa unei elite intelectuale româneşti recunoscută pe plan naţional şi internaţional, pentru performanţele sale de excepţie, performanţe obţinute în majoritatea domeniilor de activitate. Chiar dacă la modul individual performanţele acestor personalităţi sunt bine cunoscute, este mai puţin cunoscută apartenenţa lor la meleagurile natale, din localităţile actualelor judeţe Covasna şi Harghita şi, mai ales, faptul că nu ne aflăm în faţa câtorva cazuri izolate, ci a unui număr mare de intelectuali români, personalităţi cu performanţe recunoscute, în raport cu ponderea populaţiei de naţionalitate română, în totalul populaţiei celor două judeţe.

Dintre principalele performanţe obţinute de elitele româneşti din Arcul Intracarpatic, în ultimele două secole, redăm succint pe cele mai importante, în rândul cărora, în primul rând, se află activitatea ştiinţifică, culturală şi spirituală a celor patru academicieni născuţi în judeţele Covasna şi Harghita, respectiv patriarhul Miron Cristea din Topliţa, judeţul Harghita, mitropolitul Nicolae Colan din Araci, inginerul Horia Colan, născut în Covasna şi istoricul Nicolae Edroiu, născut în satul Olteni, din judeţul Covasna şi a celor 10 ierarhi: Miron CRISTEA, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Nicolae COLAN, mitropolit al Ardealului, Alexandru NICOLESCU, mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Justinian TECULESCU, episcop al Armatei şi apoi episcop al Cetăţii Albe şi Ismail Veniamin NISTOR, episcop al Episcopiei Caransebeşului, Emilian ANTAL, locotenent de Mitropolit al Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Ioan SELEJAN, arhiepiscop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, azi mitropolit al Banatului, Preasfinţitul Andrei MOLDOVAN, episcop al Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Ignaţie TRIF, episcop al Huşilor şi Preasfinţitul Sofian BRAŞOVEANU, episcop-vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord.

Menţionăm apoi, rezultatele de excepţie obţinute de profesorii universitari, creatori de şcoală în domeniile lor, formatori a zeci de generaţii de specialişti: Ştefan BOIERIU născut la Aldea, canonic teologic greco-catolic la Blaj, conducătorul vestitei Şcoli româneşti de la Blaj, timp de 30 de ani; Horia COLAN, născut la Covasna, din părinţi originari din Araci, specialist în domeniul metalurgiei, prof. univ. dr., rector al Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, membru al unor cunoscute institute de cercetare din străinătate, autor al unor lucrări de referinţă; Matei BASARAB jurist, prof. univ. dr. la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai Cluj-Napoca (35 de ani), decan al acestei facultăţi, autor de tratate de drept, cursuri universitare şi alte lucrări de specialitate; Ioan ROŞCA, născut la Sărmaş, jud. Harghita, matematician, prof. univ. dr. la Facultatea de Matematică-Mecanică, din cadrul Universităţii Bucureşti, cu stagii ştiinţifice la universităţi de prestigiu din întreaga lume, autor de lucrări în domeniul ştiinţelor matematice etc.

Din rândul cercetătorilor ştiinţifici, menţionăm fizicienii recunoscuţi pe plan mondial pentru rezultatele lor: Ioan BRÂNDUŞ, născut la Araci, cercetător ştiinţific, specialitatea: Teoria cuantică a structurii atomice şi nucleare a materiei; bursier al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, inspector general şi secretar ştiinţific al Institutului Central de Fizică, autor de tratate şi lucrări de specialitate, şeful delegaţiei de cercetători români care au realizat experimentele din timpul zborului cosmonautului Dumitru Prunariu; Ioan MUŞCUTARIU, născut la Arini (azi jud. Braşov), fizician, cercetător ştiinţific în domeniul materialelor speciale, prof. univ. dr. la Universitatea de Vest din Timişoara şi la Universitatea „Baldwin Wallace”, Ohio, SUA, cercetător ştiinţific asociat la NASA, autor de importante tratate şi lucrări de specialitate; Cătălina CURCEANU, din Sf. Gheorghe, fizician, prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare şi în cea experimentală la Institutul Naţional de Fizică Nucleară şi la alte institute internaţionale de prestigiu, desfăşoară experimente de fizică nucleară la acceleratorul DAFNE şi în acelaşi timp scrie pentru numeroase publicaţii din ţară şi străinătate; Petru SUCIU, născut la Izvoru Mureşului, com. Voşlobeni, jud. Harghita, fizician, cercetător ştiinţific în domeniul Fizicii laserilor şi Holografiei optice, prof. univ. dr. la Catedra de Fizică a Universităţii Politehnice din Bucureşti, rector al Universităţii „George Bariţiu” din Braşov, autor de importante tratate şi lucrări de specialitate; Nicolae COTFAS, din Subcetate, jud. Harghita, fizician, prof. univ. dr. la Facultatea de Matematică din cadrul Universităţi Bucureşti; după obţinerea celui de-al II-lea doctorat la Institutul Naţional Politehnic din Grenoble, Franţa, continuă cercetările şi studiul unor clase de funcţii speciale şi aplicaţiile lor în mecanica cuantică.

Deosebit de valoroase sunt şi performanţele medicilor care s-au născut ori au activat în judeţele Covasna şi Harghita, dintre care menţionăm pe medicii: Aurel BUCUR (1911, născut la Topliţa), doctor în ştiinţe medicale, medicul chirurg care a realizat primele operaţii pe inimă şi vase de sânge, în România, înlocuind valvele inimii cu valve artificiale; Florian Ioan ŞTEFAN, născut la Miercurea Ciuc, medic neurochirurg, prof. univ. dr. la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, vicepreşedinte al Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Neurochirurgie, a realizat peste 880 de operaţii pe creier devenind unul din cei mai importanţi neurochirurgi ai lumii; Horaţiu SUCIU din Voşlobeni, medic cardiolog, prof. univ. dr. la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg. Mureş, medic primar la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Tg. Mureş, a efectuat zeci de operaţii pe cord deschis; Horia RADU din Braşov, medic, doctor în medicină, cercetător, directorul Spitalului de Distrofie Musculară din Vâlcele, spital care i-a purtat numele, a desfăşurat o bogată activitate de cercetare în domeniul geneticii şi a tratamentului distrofiei musculare ş.a.

Prin rezultatele obţinute în ultimii ani, s-au făcut cunoscuţi, în ţară şi străinătate câţiva arheologi şi istorici, din rândul cărora menţionăm pe Alexandru POPA, născut în Republica Moldova, arheolog, cercetător ştiinţific la Institutul German de Arheologie, Frankfurt am Main/Berlin, prof. univ. dr. asociat la Universitatea din Bonn, cercetător, şef de secţie la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, din anul 2016, autor de importante lucrări de specialitate referitoare la Limesul Roman; Valeriu CAVRUC tot din Republica Moldova, arheolog, muzeograf, cercetător, prof. univ. dr. la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” şi la Universitatea de Stat din Republica Moldova, manager al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, autor al unor proiecte de cercetare realizate în colaborare cu instituţii prestigioase din străinătate; Iosif Marin BALOG din Subcetate, istoric, doctor în istorie, cercetător şi secretar ştiinţific al Institutului de Istorie „George Bariţiu” Cluj-Napoca al Academiei Române, autor a numeroase lucrări de specialitate, ediţii de documente, volume şi studii de istorie.

Câteva nume de arhivişti şi muzeografi fac cinste breslei lor, precum arhivistul Ioan COLAN, din cunoscuta familie Colan din Araci, profesor, scriitor, întemeietorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, autor de lucrări monografice şi memorialistice; istoricul Nicolae CORDOŞ, istoric din Întorsura Buzăului, jucător internaţional de rugby, muzeograf principal, director şi şef de secţie la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, din Cluj; Liviu BOAR din Reghin, profesor, arhivist, doctor în istorie, director al Direcţiei Judeţene Harghita a Arhivelor Naţionale şi al Direcţiei Judeţene Mureş a Arhivelor Naţionale, autor al unor lucrări, studii şi articole de specialitate; Ana DOBREANU, născută în Mugeni, profesoară, publicistă, arhivistă şi directoare a Arhivelor Naţionale Harghita, lector universitar, specializarea limba şi paleografia maghiară la Facultatea de Arhivistică din Bucureşti; din 2012 este şefa secţiei la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni; doctor în istorie.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.