Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Printre culturile „exotice”, în judeţ se mai întâlnesc coacăzul şi trestia de zahăr n Concomitent cu revigorarea zootehniei, a crescut foarte mult suprafaţa ocupată de plante furajere
Török Eugen, şeful Direcţiei pentru Agricultură Harghita, spunea că rotaţia culturilor reprezintă veriga tehnologiei care, relativ, e ieftină, alternanţa prevenind bolile plantelor şi oboseala solului. Dar se pune întrebarea la ce culturi se poate apela pentru o asemenea rotaţie, în condiţiile în care climatul din judeţ nu este unul foarte prielnic. Astfel, trebuie găsite culturi mai speciale, care rezistă, mai ales că suprafaţa ocupată de cartofi a scăzut în judeţ de la peste 14.000 hectare la 8.000. Doar că, spunea Török Eugen, la noi se apelează prea mult la cereale (grâu, orz, orzoaică sau triticale), nefiind o rotaţie tocmai bună; una corespunzătoare, arăta acesta, ar fi următoarea: cartof, grâu şi o altă cultură care poate fi plantă furajeră, rapiţă sau chiar muştar.
Lucrând în cercetare şi având formată curiozitatea de a descoperi şi încerca ceva nou, Török Eugen a zis să încerce în judeţ cultura muştarului. Pe lângă faptul că aceasta era o cultură alternativă, la baza deciziei a stat şi faptul că la Târnoviţa, lângă Odorheiu Secuiesc, funcţionează o fabrică de muştar, astfel că avea o ţintă pentru valorificarea producţiei. Astfel, acum 4 ani a realizat prima cultură de muştar din judeţ. În primul an a avut dificultăţi cu valorificarea producţiei, chiar dacă ajunsese la o înţelegere cu fabrica de la Târnoviţa. Pentru că perioada recoltei la noi e întârziată faţă de alte zone din ţară, fabrica importase deja o cantitate destul de mare la preţ de dumping. Totuşi, Török spunea că până la urmă a reuşit să-şi valorifice producţia la un preţ acceptabil.
Anul trecut, însă, situaţia s-a schimbat destul de mult. Pentru că agricultorii sunt nevoiţi să apeleze şi la a doua cultură pentru înverzire sau pachetul 4 de la APIA şi fiind criză de sămânţă, atunci a vândut totul în Ciucul de Jos. Din acest motiv, în acest an, şi-a extins suprafaţa de la 3 hectare la 5 hectare şi pentru că se pare că va creşte şi producţia la hectar, speră că va putea vinde atât agricultorilor pentru înverzire şi pachetul 4, cât şi fabricii de la Târnoviţa.
În ceea ce priveşte caracteristicile culturii de muştar, şeful Direcţiei pentru Agricultură Harghita spunea că e ceva mai greu cu ea decât cu cerealele, însă nu e mai costisitoare.
Revitalizarea zootehniei a dus la creşterea suprafeţelor de plante furajere
Întrebat către ce culturi s-au îndreptat producătorii harghiteni care au renunţat la cartofi, Török Eugen spunea că mulţi au optat pentru plante furajere, acestea ocupând cele mai întinse suprafeţe. Motivul este simplu: a revenit în forţă zootehnia, deja ajungându-se cu efectivul de ovine la cel din anii ’90, iar cu cel bovine ne apropiem la numărul de acum 26 de ani. În acelaşi timp apare o nevoie tot mai mare de suprafeţe cu plante furajere, pentru că oamenii nu mai merg zeci de kilometri pe păşuni şi fâneţe.
Pe lângă plantele furajere, în judeţ au crescut şi suprafeţele ocupate de trestie de zahăr. Deşi ocupă, încă, o suprafaţă mică (peste 60 de hectare), ea a crescut faţă de anul trecut de peste patru ori (când erau ocupate doar 14 hectare).
De asemenea, tot în judeţ, se mai găsesc 30 de hectare de coacăz negru, cultivatorii de arbuşti fructiferi înfiinţându-şi chiar o asociaţie. De altfel, coacăzul este o alternativă la viţa de vie care nu se dezvoltă în judeţ, ştiindu-se că în urmă cu 30-40 de ani în zonă se consuma vin din coacăze.
LIVIU CÂMPEAN
