Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Păstrătorii tezaurului cultural şi spiritual al românilor din Livezi (I) | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Cultură » Păstrătorii tezaurului cultural şi spiritual al românilor din Livezi (I)
Păstrătorii tezaurului cultural şi spiritual al românilor din Livezi (I)

Păstrătorii tezaurului cultural şi spiritual al românilor din Livezi (I)

  • La graniţa dintre Ardeal şi Moldova, două tinere iubitoare ale portului şi tradiţiilor populare româneşti perpetuează valorile satului, prin intermediul primelor două proiecte ce promovează cultura şi meşteşugurile străbunilor

La începutul anului, Maria Oltean şi Maria Sebeştin au înfiinţat Asociaţia pentru promovarea tradiţiilor, meşteşugurilor şi turismului în Livezi. Cele două tinere au participat la concursurile de proiecte organizate de consiliul judeţean în cadrul programelor speciale „de finanţare nerambursabilă a porturilor populare, costumelor tradiţionale”, şi „acţiunilor culturale ale comunităţii româneşti din judeţul Harghita”, reuşind să câştige finanţare pentru două proiecte ambiţioase: „Port popular autentic pentru Livezeni” şi „Balul portului popular”.

Vinerea trecută, reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Harghita şi ai Prefecturii au fost invitaţi la Livezi, unde le-au fost prezentate rezultatele celor două proiecte, ale căror obiective principale sunt stimularea interesului pentru cultura şi arta populară, dorinţa comunităţii locale de a contribui la perpetuarea valorilor culturale şi a meşteşugurilor populare şi impulsionarea dezvoltării locale prin iniţiative şi activităţi care să promoveze turismul în Livezi.

Port popular autentic pentru livezeni este pentru mine ca un copil, este un proiect la care am visat şi pe care mi-l doresc de mult timp, iar acum, când a devenit realitate, mă bucur de fiecare activitate şi de fiecare realizare din cadrul acestuia. (…) Ne-am propus să realizăm piese autentice de port popular din diferite zone etnice, este un proiect de educare, de conştientizare şi de învăţare a meşteşugurilor implicate în realizarea costumelor populare tradiţionale româneşti”, a arătat Maria Oltean.

Cu ajutorul finanţării de 9.000 de lei primită de la consiliul judeţean, a achiziţionat toate materialele necesare realizării costumelor şi a pus în practică atelierele denumite «Şezătoare la Livezi», la care participă astăzi numeroşi copii, care au luat în mână pentru prima dată acul şi suveica războiului, dar şi vârstnici iscusiţi, cu zeci de costume realizate, detaliază preşedinta Asociaţiei pentru promovarea tradiţiilor, meşteşugurilor şi turismului în Livezi.

Costumul tradiţional purtat la Livezi seamănă foarte mult cu cel din zona Moldovei. Bărbaţii poartă cămaşă albă, largă, cu cusături alese la gât, pe piept, la manşete şi la poale, încinsă cu un brâu lat din piele acoperit la exterior cu broderie migăloasă, iţari simpli şi bonde.

Portul popular al femeilor pare mai simplu doar la prima vedere, pentru că broderiile ornamentale sunt desăvârşite şi atenţia la detalii atinge adesea perfecţiunea. Pentru a-l îmbrăca, o femeie are nevoie întotdeauna de ajutor.

„Se îmbracă mai întâi cămaşa, se trage lanşieţul (încreţitura mânecii – n.a.) peste cot, urmează poalele, care se strâng în talie cu şnur. Apoi ne înconjurăm mijlocul cu un brâu lat (de circa 20-25 cm – n.a.) şi lung de doi metri şi jumătate – aici avem nevoie de ajutor: un capăt îl fixăm în talie, celălalt îl ţine cineva foarte întins, iar noi ne învârtim până ajungem la celălalt capăt şi îl strângem bine de tot. Peste poale punem catrinţa ţesută manual din lână de oaie şi ne încingem cu bârneţul (cingătoare îngustă şi lungă cu care se fixează catrinţa – n.a.). Apoi se face testul: dacă te poţi îndoi de mijloc, să-ţi închei şireturile, nu te-ai încins bine şi fusta o să-ţi cadă de pe tine în timpul zilei. Aşa că o iei de la capăt şi strângi brâul atât de temeinic, încât să nu te mai poţi îndoi. Aşa că te încalţi înainte de a te îmbrăca şi te descalţi după ce te-ai dezbrăcat”, ne povesteşte Maria Oltean.

Peste cămaşă, femeile din Livezi poartă bondiţă, pe vremuri făcută din piele de oaie cu blană pe interior şi brodată cu pui (flori – n.a.), astăzi confecţionată din postav şi ornamentată cu aceleaşi motive moştenite din vechime şi transmise din mamă în fiică.

Costumul pe care îl poartă Maria Oltean este vechi de peste un secol. Cămaşa a aparţinut bunicii soţului ei, Anişca, venită de la Răchitiş şi măritată la Livezi.

Astăzi, învăţăceii mici şi mari ai Mariei Oltean învaţă să confecţioneze şi să brodeze ii pe pânză ţesută industrial, care imită pânza ţesută în casă cu urzeală şi bătătură din bumbac, uneori şi din cânepa pe care gospodinele o cultivau în curte şi o topeau la tochilă, obţinând astfel firele necesare.

Oaspeţii au putut admira şi o colecţie de cămăşi şi alte elemente ale portului popular moştenite de la străbuni de actualii locuitori ai satului.

Proiectul „Balul portului popular” este condus de Maria Sebeştin.

„În cadrul acestuia ne-am propus să croim o poveste despre acei copii, tineri şi bătrâni din satul Livezi care iubesc tradiţiile, iubesc jocul, dansurile populare şi portul popular, care s-au unit şi au devenit un ansamblu, aducând bucurie şi mândrie comunităţii. La seratele de dans am încercat să ne însuşim toate dansurile populare din Livezi – Baraboiul, Banul mărăcinilor, Şea de doi, Sârba, Hora mare, Corobgheasca şi altele – pe care le vom prezenta, la finalul proiectului, în 13 noiembrie, la Balul portului popular. Vom avea şi invitaţi de seamă: Junii Becleanului de pe Olt din Beclean (jud. Braşov) şi trupa de dansatori populari Szellő din Coşnea, comuna Agăş, judeţul Bacău, care ne vor arăta dansurile lor”, precizează coordonatoarea proiectului.

Principalele instrumente care dau viaţă dansurilor tradiţionale ale livezenilor sunt vioara şi doba, nu una oarecare, ci doba lui Moş Ilea, veche de 100 de ani, moştenită de strănepoţii acestuia, care îi ajută pe livezeni să păstreze ritmul.

„Alături de dobă stă vioara, atât de plăcută sufletului dansatorilor noştri. Copiii sunt fascinaţi de sunetele lor”, mărturiseşte Maria Sebeştin.

Cele două tinere au mulţumit consiliului judeţean pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat, Primăriei comunei Mihăileni, sponsorilor, „fără de care nu ar fi existat aceste iniţiative” şi localnicilor care se implică în evenimentele organizate în cadrul proiectelor.

„Cu siguranţă nu ne vom opri, vom continua cu aceste proiecte şi anii viitori şi vom iniţia şi altele noi”, a afirmat Maria Sebeştin.

Prezent la eveniment, subprefectul Marius Ţepeluş le-a felicitat pe cele două tinere pentru iniţiativa de a derula astfel de proiecte în contextul depopulării localităţilor din zona rurală, determinată de exodul tinerilor către oraşe, în căutare de locuri de muncă.

„Am venit cu sufletul plin de bucurie la Livezi, să le mulţumesc fetelor inimoase care au iniţiat aceste proiecte extraordinare şi să le mulţumesc că au iniţiativă. (…) Le mulţumesc şi livezenilor că participă la astfel de iniţiative, pentru că, ştim cu toţii, satul românesc trece printr-o gravă criză de depopulare. Ne bucură să simţim că la noi există proiecte de revigorare, benefice pentru întreaga comunitate, pentru spiritul lăsat moştenire de către strămoşii noştri, transmiţându-le copiilor valorile morale, culturale şi artistice autentice, de care noi ne-am bucurat mereu”, a declarat subprefectul Marius Ţepeluş.

Şi Teodor Dobrean, consilier judeţean şi preşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a adresat cuvinte de laudă celor două tinere din Livezi.

„Mă bucur din tot sufletul pentru iniţiativa voastră frumoasă (…) aici, în Livezi, în inima munţilor, unde cine se gândea vreodată că se vor păstra aceste tradiţii peste ani, peste veacuri, cu toate greutăţile cu care se confruntă această comunitate. Vă felicit în primul rând pentru curajul de a înfiinţa o asociaţie, pentru că asta înseamnă implicare socială, înseamnă dăruire, iubire de comunitate, de satul natal. Aceste frumoase ii şi balul portului popular sunt două componente care se întrepătrund şi devin un tot unitar, reprezentând un prim pas pentru noi iniţiative şi lucruri frumoase pentru cei din comunitatea dumneavoastră”, a apreciat consilierul judeţean Teodor Dobrean.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.