Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Paşi spre normalizarea relaţiei dintre Harghita şi Neamţ: Cele două judeţe s-au asociat în vederea derulării, în viitor, a unor proiecte comune | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Societate » Paşi spre normalizarea relaţiei dintre Harghita şi Neamţ: Cele două judeţe s-au asociat în vederea derulării, în viitor, a unor proiecte comune
Paşi spre normalizarea relaţiei dintre Harghita şi Neamţ: Cele două judeţe s-au asociat în vederea derulării, în viitor, a unor proiecte comune

Paşi spre normalizarea relaţiei dintre Harghita şi Neamţ: Cele două judeţe s-au asociat în vederea derulării, în viitor, a unor proiecte comune

 Principalul obiectiv, pe termen scurt, al colaborării este modernizarea drumului judeţean 127 A, care ar scurta distanţa dintre ele cu 150 de km

Consiliile Judeţene (CJ) Harghita şi Neamţ s-au asociat, în principal, pentru modernizarea unor tronsoane din drumul judeţean 127A, care leagă comunele Lunca de Jos şi Dămuc, cu scopul dezvoltării economico-sociale a zonei. Acordul de asociere a fost semnat luni, în cadru festiv, în satul Valea Rece din comuna Lunca de Jos, de către preşedinţii celor două consilii judeţene, Borboly Csaba, respectiv Culiţă Tărâţă.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a spus, cu această ocazie, că cei din Harghita au încercat şi încearcă să aibă relaţii bune cu judeţele vecine şi e bine că şi spre est există acum posibilitatea de a avea programe şi proiecte comune, şi speră că semnarea acordului de asociere va da rezultate. Iar aceste rezultate se vor resimţi în viaţa locuitorilor din comunele de la graniţa celor două judeţe. Borboly Csaba a precizat că prin fonduri europene va fi o şansă să se lanseze proiecte comune care să fie finanţate din bani europeni. Şi prioritatea în momentul de faţă este modernizarea DJ 127A care leagă cele două judeţe. Porţiunea din Harghita, care este neasfaltată, are o lungime de 10,5 kilometri, pentru care trebuie găsite soluţii tehnice. Totodată, pentru dezvoltarea turistică, economică a zonei trebuie înfiinţată o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, din care să facă parte, alături de cele două judeţe, şi localităţile limitrofe, vecine.

Probleme mai delicate între cele două părţi: graniţa, retrocedările

Preşedintele CJ a amintit şi de problemele mai delicate, cum ar fi proprietarii din Harghita care au terenuri în judeţul vecin şi care nu au fost încă puşi în posesie. Fiind vorba de câteva sute de hectare. „Nimeni nu se poate dezvolta dacă nu are titlu de proprietate. Aici este o problemă. Nimeni nu o să ia pământul de acolo. O să rămână în teritoriul administrativ al judeţului Neamţ”, a spus preşedintele CJ.

Acesta a ridicat şi problema Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, care se întinde pe teritoriul celor două judeţe. „Chiar dacă acum nu este o problemă destul de ascuţită, oricând poate deveni şi aceasta o problemă serioasă. (…) Trebuie să nu luptăm unul împotriva celuilalt, ci trebuie să facem eforturi pentru programele activităţii rezervaţiei”. De asemenea, a amintit de litigiile dintre cele două judeţe privind graniţa, din cauza cărora relaţiile dintre Harghita şi Neamţ au fost reci. Însă, a spus Borboly, ulterior aceeaşi opinie având şi omologul său din Neamţ, în această problemă se va pronunţa instanţa şi fiecare judeţ se va conforma. În legătură cu aşa-zisele conflicte inter-etnice, acesta a spus că trebuie arătat Bucureştiului că în această zonă şi românii, şi maghiarii doresc şi pot trăi în prietenie. Acesta şi-a exprimat speranţa că acei politicieni – şi români, şi maghiari – care îşi duc traiul din crearea scandalurilor şi animozităţilor fondate pe aspecte etnice vor rămâne fără obiectul muncii, devenind „şomeri”.

La rândul său, preşedintele CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă, a arătat că aceia care creează animozităţi între cele două etnii „nu o fac decât din interese de grup sau personale, nu pentru interesele naţionale”, ceea ce este o mare greşeală. Cel mai important lucru, în opinia sa, este ca dezvoltarea să fie într-un ritm susţinut şi armonios. Acesta a arătat că, în calitate de agricultor, susţine asocierea în cazul acelora care se ocupă cu creşterea animalelor în această zonă.

În legătură cu acordul de asociere semnat luni, preşedintele CJ Neamţ a spus că proiectele comune sunt bine văzute la Bruxelles, iar şansele de accesare şi obţinere de fonduri pentru realizarea acestora sunt tot mai mari. Iar referitor la litigiile privind titlurile de proprietate, Culiţă Tărâţă s-a declarat a fi deschis în vederea unui dialog constructiv.

Primarii comunelor vecine Dămuc şi Lunca de Jos,Anton Covasan şi Mihók Péter, şi-au exprimat speranţa ca DJ 127A să fie reabilitat în cel mai scurt timp, în perioada mandatelor lor.

Primarul comunei Dămuc, Anton Covasan, a declarat în urmă cu ceva timp că doreşte ca localitatea respectivă să treacă la judeţul Harghita, fiind supărat pe autorităţile din Neamţ. Întrebat dacă mai doreşte acest lucru, edilul a spus că a fost doar „o declaraţie politică”.

La întâlnirea de la Valea Rece au mai participat majoritatea consilierilor judeţeni din Neamţ, primarii localităţilor din zonă, Gheorghe Neculae, subprefectul judeţului Neamţ, senatorul Tánczos Barna, Szabó Barna, administratorul public al judeţului Harghita, consilierii judeţeni harghiteni Ion Proca şi Rácz Árpád.

La finalul întâlnirii, membri ai Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita şi Ansamblului Folcloric „Hidegseg” din Valea Rece au prezentat un spectacol de dansuri moldoveneşti şi ceangăieşti. La un moment dat li s-au alăturat preşedintele CJ Neamţ, precum şi senatorul Tánczos Barna.

XXX

În urma reabilitării drumului, locuitorii din zonă vor beneficia de asemenea de binefacerile care vin odată cu creşterea numărului de turişti care vin aici în vizită. Deoarece tot mai mulţi turişti vin an de an în zona Ghimeş, iar din cauza izolării această destinaţie nu este aleasă pentru cazarea pe mai multe zile, atunci când există posibilitatea vizitării mai multor obiective. Pentru ca un turist să ajungă din zona Ghimeş la Lacu Roşu, Cheile Bicazului sau Lacul Bicaz, trebuie să străbată azi aproximativ 180 de kilometri. Asfaltarea drumului judeţean ar scurta această distanţă cu aproximativ 150 de kilometri, iar astfel turistul ar lua în considerare să înnopteze la Ghimeş şi de aici să facă drumeţii. Toate acestea ar contribui la relansarea turismului în zona Ghimeş şi creşterea numărului de înnoptări.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.