Pagini de etnocultură şi etnografie | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 27 noiembrie 2021
Home » Cultură » Pagini de etnocultură şi etnografie
Pagini de etnocultură şi etnografie

Pagini de etnocultură şi etnografie

 

La începutul acestei primăveri capricioase a apărut la Editura Eurocarpatica din Sfântu-Gheorghe o valoroasă lucrare ştiinţifică închinată etnografului şi cercetătorului Nicolae Dunăre, semnată de cunoscutul specialist harghitean dr. Nicolae Bucur. Tipărită cu titlul Etnograful şi cercetătorul Nicolae Dunăre la Tipographic din Miercurea-Ciuc, volumul cuprinde o sumedenie de lucrări ştiinţifice, cronici, recenzii, interviuri şi studii complexe privind cunoaşterea tezaurului de valori ale culturii populare din diferite vetre etnofolclorice ale variatelor zone de pe teritoriile locuite de români. Între acestea un loc aparte îl ocupă şi specificul interferenţelor etnoculturii purtat de valorile din sipetul tradiţional harghitean.

Bun prieten al judeţului nostru, etnograful Nicolae Dunăre a întreprins, de-a lungul timpului, numeroase cercetări şi a fost prezent cu valoroase comunicări la simpozioanele şi sesiunile ştiinţifice organizate de instituţiile harghitene de profil.

Se cuvine să amintim în acest sens un fapt inedit, două studii cu titlurile: Specificul etnografic al păstoritului în Transilvania şi Curbura centrală a Carpaţilor, un centru de iradiere a baladei Mioriţa publicate, pentru prima oară, în acest volum de etnofolcloristul harghitean, dr. Nicolae Bucur.

În primul studiu, etnologul Nicolae Dunăre, în urma cercetărilor de teren, face o clasificare ştiinţifică a păstoritului, amintind păstoritul sedentar, local şi pendulator specific satelor transilvănene. Specialistul explică faptul că: Păstoritul de pendulare simplă se caracterizează prin faptul că turmele de oi, adesea şi cele de porci, ca şi cirezile de vaci ori hergheliile de cai se mişcă în fiecare vară între sat şi muntele de păşunat. Acest tip de păstorit caracterizează şi unele zone etnografice din judeţul nostru, precum partea de nord, Topliţa – Bilbor, de centru – Ciuc sau de sud-est – Valea Casinului. Dacă în jurul anilor ’50 această formă era puternic semnalată, odată cu trecerea timpului s-a mai diluat, dar şi astăzi mai sunt încă sate în care se păstrează.

Festivalul cântecului păstoresc Mioriţa de la Topliţa a creat un cadru propice pentru prezentarea unor concluzii de înaltă ţinută ştiinţifică în urma cercetărilor de teren cu privire la mitul sau motivul folcloric al Mioriţei şi răspândirea acestuia, de la colind la baladă, în diverse zone etnofolclorice. Al doilea studiu, semnalat, cuprinde o multitudine de variante ale baladei, între acestea numărându-se şi cea de pe Valea Timocului, intitulată P-a strinului, din care redăm câteva versuri pentru a constata similitudinile cu celelalte texte populare de pe versantele Carpaţilor: Strinu că zicea:/- Miorica mea,/Mânca-ţi-aş gura,/Taci, nu mai plângea,/Lasă-i cum or vrea,/Ei de m-or mânca.

Interesantă este şi corespondenţa dintre specialistul harghitean şi cercetătorul Nicolae Dunăre, din care reiese faptul că etnologul intenţiona să realizeze o monografie etnografică şi folcloristică, în trei volume, în care să fie prezentate de la aşezările, construcţiile, ocupaţiile, portul popular până la folclorul literar, muzical, coregrafic, valori etnoculturale specifice judeţului nostru. Fiecare, dintre cele unsprezece capitole ale primului volum, este demn de atenţia noastră şi invită lectorul, ca şi cercetătorul la aprofundarea şi lărgirea cunoştinţelor despre tezaurul etnografic şi folcloristic al etniilor harghitene.

Volumul pune la dispoziţia celor interesaţi o bogată bibliografie a lucrărilor ştiinţifice ce îl au ca autor pe etnograful şi cercetătorul Nicolae Dunăre.

Pentru a cunoaşte şi mai bine proiectele şi preocupările specialistului de a cerceta cât mai amănunţit valorile etnofolclorice din Ardeal, lectorul poate urmări cu atenţie conţinutul corespondenţei cu etnomuzicologul dr. Constantin Catrina, formându-şi astfel o imagine şi mai clară asupra muncii ştiinţifice a etnologului bucureştean.

Captivante sunt şi interviurile luate etnofolcloristului de scriitorii harghiteni Ion Nete şi Ilie Şandru privind prospectarea valorilor etnoculturale şi etnoartistice ale convieţuirii etnice cu scopul ca acestea să ocupe locul potrivit în Atlasul Etnografic al României.

Volumul se adresează, aşadar, atât acelora interesaţi de cunoaşterea etnografiei şi folcloristicii româneşti, cât şi cercetătorilor acestui vast domeniu ştiinţific.

Prof. Busuioc Stelian,

Prof. dr. György Géza Árpád

Cartea poate fi achiziţionată de la Librăria Bibliofil Miercurea-Ciuc, str. Kossuth Lajos, nr. 26 şi Muzeul Secuiesc al Ciucului.

ndunare1

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.