Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
În 2018, instituţia s-a supus unui nou audit realizat de o organizaţie independentă recunoscută internaţional
Managementul pădurilor de stat administrate de Direcţia Silvică (DS) Harghita respectă standardele internaţionale în domeniu, fapt atestat prin obţinerea unui nou certificat forestier eliberat în urma unui audit efectuat de o organizaţie independentă recunoscută internaţional – Forest Stewardship Council (FSC). În Harghita vorbim despre o suprafaţă de peste 22.500 de hectare de fond forestier, cât mai deţine statul în judeţ, care a fost certificată forestier.
Directorul Direcţiei Silvice (DS) Harghita, ing. Cătălin Mutică, a declarat că în acest an instituţia pe care o conduce s-a supus unui nou audit şi a obţinut un nou certificat forestier pentru următorii 5 ani. Prima dată, pădurile de stat din judeţ au fost certificate forestier în anul 2013, pentru o perioadă de 5 ani.
Potrivit sursei citate, Forest Stewardship Council (FSC) este un standard care a fost înfiinţat, în 1993, de un organism non-guvernamental, World Wildlife Fund (WWF). Prin cumpărarea produselor din lemn certificate independent se garantează că lemnul utilizat provine din păduri gestionate durabil pe criterii sociale, economice şi ecologice.
„Nu s-a gândit nimeni când a fost înfiinţat acest organism la pădurile din Europa. S-au gândit la pădurile din America de Sud, zona tropicală, unde autorităţile defrişau foarte multe terenuri forestiere ca să le dea altă destinaţie”, a declarat ing. Cătălin Mutică. Ulterior, însă, s-a constatat că în state precum România, după retrocedarea pădurilor, a urmat un val mare de tăieri ilegale. „Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva a luat decizia voluntară de a se supune unui audit internaţional şi să respecte principiile care sunt promovate de aceste organisme, iar acum are un management forestier în concordanţă cu ceea ce se cere în Europa”, a spus directorul DS Harghita.
Astfel, în momentul de faţă, Direcţia Silvică Harghita deţine sigla FSC, pe care o foloseşte pe toate documentele aferente exploatării şi transportului de lemn. Dacă toate societăţile comerciale care cumpără lemnul de la direcţie ar fi certificate FSC pe partea lor de prelucrare a lemnului, atunci s-ar crea un lanţ şi s-ar putea garanta faptul că produsul final provine dintr-o zonă gospodărită conform principiilor agreate de marea majoritate a cetăţenilor Uniunii Europene.
Directorul direcţiei silvice a precizat că o certificare FSC nu înseamnă că Romsilva creşte biomasa la hectar sau că arborii sunt mai viguroşi etc. „Practic, trebuie să ne întoarcem la valorile tradiţionale şi să respectăm legislaţia şi regulile comunităţilor locale”.
10 principii
Conform şefului direcţiei silvice, sunt 10 principii importante promovate de FSC, care sunt considerate general valabile în managementul responsabil al unei păduri şi fac referire la aspectele de mediu, sociale şi economice. Unul dintre principii se numeşte chiar drepturile comunităţilor locale. „Trebuie să avem în vedere lucrurile importante care sunt pe plan local, acolo unde avem un ocol silvic, un district silvic sau un canton silvic. Sunt locuri cu semnificaţie culturală, ecologică, economică sau chiar religioasă care trebuie ştiute de personalul silvic. Noi, împreună cu populaţia locală, trebuie să identificăm toate aceste valori ale comunităţilor locale şi să le protejăm prin managementul forestier”, a precizat ing. Cătălin Mutică.
Un alt principiu se referă la drepturile angajaţilor. Importante sunt regulile de protecţie a muncii. „În ultimele audituri din partea organismelor de certificare un foarte mare accent s-a pus pe condiţiile de muncă, pe echipamente şi modul de folosire a acestora, mai ales în pădure, unde riscurile de accidente sunt foarte mari”.
Ing. Cătălin Mutică a explicat că în ultimii ani s-a observat că regulile de protecţie a mediului, biodiversitatea, au devenit uzuale nu numai în cadrul activităţii silvicultorilor, ci şi a întregii populaţii. În cazul direcţiei silvice există o colaborare cu instituţiile pentru protecţia mediului, inclusiv pentru realizarea planurilor de amenajament sau activităţile premergătoare. „Managementul nostru şi toate planurile viitoare (care se fac pe 10 ani de zile) sunt în concordanţă cu noile cerinţe de protecţia mediului”.
Directorul DS Harghita a mai spus că în domeniul protecţiei plantelor şi a substanţelor chimice agreate de FSC pentru combaterea dăunătorilor care afectează arborii din fondul forestier se respectă mai multe reguli decât prevede legislaţia europeană. FSC promovează folosirea unor substanţe cu impact aproape zero asupra mediului, iar acestea sunt greu de găsit. „Suntem nevoiţi să căutăm alternative de combatere biologică a dăunătorilor sau alte forme. Sunt reguli la care mai sunt şi derogări pentru noi, dar finalul e acelaşi: nu avem voie să folosim substanţe chimice neagreate de organismul de certificare”.
Şeful DS Harghita a mai spus că personalul tehnic din cadrul instituţiei a fost calificat la cursuri de specializare şi este permanent informat, iar documentele noi apărute sunt transmise imediat acestora. De asemenea, pentru ca biodiversitatea să poată fi monitorizată, personalul silvic de teren are în tolba de pădurar Registrul de evidenţă a elementelor de biodiversitate. În acesta sunt notate, printre altele, elementele de biodiversitate a pădurilor din zonă, cu valoare ridicată de conservare, speciile de animale sau plante protejate (dacă sunt), inclusiv bârlogurile de urs etc. Totodată, angajaţii au fost informaţi despre pesticidele pe care au voie sau nu să le folosească.
Concluzii
Ing. Cătălin Mutică a declarat că există discuţii dacă sunt avantaje sau nu în urma certificării forestiere, pentru că este o muncă în plus pe care o fac silvicultorii, iar părerile sunt pro şi contra. „Părerea mea este că e un pas înainte, fiindcă în lungul proces de schimbare a mentalităţii tuturor – inclusiv a noastră, a silvicultorilor – certificarea forestieră e un element foarte important”.
La avantaje se numără faptul că se câştigă încrederea comunităţilor locale, deoarece orice acţiune realizată de instituţie trebuie făcută cu consultarea factorilor locali, inclusiv în cazul masei lemnoase care se exploatează într-un an de zile.
De asemenea, preţul obţinut la licitaţii este unul premium, mai mare, datorită faptului că foarte mulţi producători din industria de prelucrare a lemnului încep să caute lemn certificat, deoarece şi produsele lor se vând mult mai bine dacă au trecut printr-un lanţ de certificare. „Pe piaţa europeană se caută produse care au o istorie curată, chiar dacă sunt mai scumpe. Probabil mai câştigaţi sunt marii producători din industria de prelucrare şi procesare a lemnului, ca urmare a desfacerii produselor certificate pe pieţele externe. Totuşi, prin adoptarea acestei certificări FSC înseamnă că am reuşit să ne adaptăm la tendinţele globale în domeniul gestionării durabile a pădurii”, a conchis ing. Cătălin Mutică.
Şt. PĂTRÎNTAŞ
