Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Opinii despre războiul din Ucraina şi vulnerabilităţile Uniunii Europene la universitatea de vară „Tusványos” de la Băile Tuşnad | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Politic » Opinii despre războiul din Ucraina şi vulnerabilităţile Uniunii Europene la universitatea de vară „Tusványos” de la Băile Tuşnad
Opinii despre războiul din Ucraina şi vulnerabilităţile Uniunii Europene la universitatea de vară „Tusványos” de la Băile Tuşnad

Opinii despre războiul din Ucraina şi vulnerabilităţile Uniunii Europene la universitatea de vară „Tusványos” de la Băile Tuşnad

„Europa Centrală în umbra războiului” şi „Quo vadis Europa? – Europa încotro?” au fost două dintre temele abordate după deschiderea oficială de miercuri a lucrărilor Universităţii de vară şi taberei studenţeşti „Tusványos” de la Băile Tuşnad. La dezbaterile referitoare la primul subiect a participat şi preşedintele comisiei pentru afaceri externe din parlamentul de la Budapesta, Németh Zsolt. Politicianul ungar a afirmat că Uniunea Europeană este perdanta cea mai serioasă a războiului actual.

„Nu ştim încă cine şi în ce măsură va ieşi victorios şi cine şi în ce măsură vor fi perdanţii acestui război la nivel global. Dar ştim şi vedem că deasupra Europei nori negri se adună, doar dacă mă gândesc la cursul valutar Euro, dacă privim inflaţia, creşterea preţurilor la energie, la combustibil, dacă ne uităm la acel haos care domină în diplomaţia internaţională. Dar şi Europa Centrală se află în mijlocul unui test important şi relaţiile maghiaro-poloneze sunt expuse unui asemenea test de rupere foarte serios. Eu cred că Europa Centrală şi relaţiile maghiaro-poloneze ne fac să analizăm trei domenii. În primul rând, mass-media, rolul şi răspunderea mass-media în păstrarea unităţii Europei Centrale, pe de altă parte transportul armamentului şi, în al treilea rând, chestiunea sancţiunilor”, a declarat deputatul ungar, conform traducerii oficiale.

Potrivit afirmaţiilor sale, în momentul de faţă, mass-media este parte a unui război hibrid şi există anumite diferenţe legate de modul în care au fost reflectate unele declaraţii, de pildă, în presa ungară şi cea poloneză. „Stereotipurile prieteniei americane, în ceea ce priveşte Polonia, prietenia rusească, atitudinea pro-Putin în mass-media poloneză, în ceea ce priveşte relaţia maghiaro-poloneză, un exemplu eclatant a fost când în noaptea realegerii lui Orbán Viktor (premierul Ungariei – n.r.) dumnealui a făcut o afirmaţie, iar în mass-media poloneză afirmaţia a fost tradusă cum că Orbán Viktor este un inamic a lui Zelenski (preşedintele Ucrainei – n.r.). Orbán Viktor a spus că, de fapt, era vorba despre o competiţie politică, dar cuvântul inamic nu a fost niciodată rostit în declaraţia sa în noaptea alegerilor. Aş mai putea să vă spun că atunci când premierul a vorbit într-o conferinţă de presă despre măcelul şi atrocităţile de la Bucea s-a referit la faptul că este nevoie de o investigaţie independentă imediată, iar în mass-media poloneză aceste cuvinte au fost răstălmăcite, spunându-se că Orbán Viktor nu a vrut să ia poziţie în ceea ce priveşte atrocităţile de la Bucea, în timp ce tocmai el a fost cel care a spus că trebuie să se tragă la răspundere cei care au comis atrocităţile. (…) În acelaşi timp, legat de mass-media, este important să subliniem că dacă nu găsim modalitatea adecvată, atunci are posibilitatea să limiteze sfera mişcărilor politice ale unei ţări. Cât priveşte transporturile de armament, Ungaria şi Polonia au ocupat două poluri extreme în această chestiune. Polonezii au vrut ajutor cu orice preţ, ajutând Ucraina cu transporturi, în timp ce poziţia ungară a fost că nu ar periclita în Ucraina Subcarpatică pacea încă existentă şi a pus accent pe politica păcii, care ar fi singura cale posibilă pentru politica externă ungară. Sau chestiunea sancţiunilor… Poziţia ungară şi cea poloneză au ocupat cele două poluri extreme ale poziţiilor acceptabile. Polonezii şi-au formulat propria poziţie, spunând că orice sancţiune care dăunează Rusiei în momentul de faţă este utilă şi necesară, contravenind poziţiei ungare, potrivit căreia să nu facem mai mult rău decât agresorului rus. Poziţia ungară îşi face efectele doar pe termen lung, poate că peste luni sau ani, dar efectele războiului se resimt imediat în momentul de faţă. Eu cred că aceste poziţii extreme ne semnalează că adevărul are foarte multe modalităţi de interpretare şi toate poziţiile poartă elemente ale adevărului. Totuşi, astăzi putem vedea că sunt chestiuni, deşi importante, care sunt de ordin tactic, sunt o mulţime de dezbateri, de discuţii pe care le purtăm, dar în ceea ce priveşte ţelurile strategice nici în Europa Centrală., nici între Ungaria şi Polonia nu sunt divergenţe, pentru că suntem convinşi că va fi o Ucraină independentă care va fi membră a UE şi care se integrează în Europa Centrală. Acesta este ţelul, scopul şi avem nevoie de un armistiţiu, avem nevoie de pace şi acestea trebuie neapărat să se întâmple”, a spus Németh Zsolt.

Conform declaraţiilor sale, Europa se află în faţa unei ameninţări deosebit de serioase şi trebuie acţionat împotriva unui fenomen al divizării în contextul războiului, mai ales că apar narative juxtapuse şi trebuie folosite mijloace adecvate, iar utilizarea de sancţiuni s-a mai dovedit a fi contraproductivă în trecut, generând o incapacitate de acţiune politică. În opinia politicianului ungar, în anii următori nu ar trebui să se ajungă într-o situaţie în care Rusia să nu poată exporta materii prime, ci într-una în care această ţară să nu se mai afle în poziţia de monopol, iar dacă s-ar începe slăbirea acestei poziţii într-un mod palpabil, s-ar putea oferi Europei Centrale o soluţie strategică viabilă în ceea ce priveşte relaţia cu ruşii.

  • „Europa s-a complăcut într-o dependenţă economică faţă de Rusia”

Prezent la o altă dezbatere organizată în cadrul universităţii de vară de la Băile Tuşnad, fostul premier al României şi actualul lider al partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a arătat că, în opinia sa, Europa şi chiar liderii celor mai importante ţări europene s-au complăcut într-o dependenţă economică faţă de Rusia.

„Chiar în ultimii 20 de ani au crescut această dependenţă. În ciuda avertismentelor ţărilor din Europa Centrală şi de Est care au fost în lagărul socialist şi care cunosc mult mai bine statul rus, la nivel european nu a existat niciun fel de anticipare a evoluţiilor de astăzi sau că nu a existat dorinţa de a pregăti din timp astfel de situaţii. Se ştie foarte clar că Rusia, pentru a-şi atinge obiectivele de politică externă, utilizează toate mijloacele posibile. Dezinformarea, transmiterea de informaţii false în mod organizat, susţinerea tuturor mişcărilor antieuropene prin toate canalele posibile şi evident, iată, astăzi ne confruntăm cu situaţia în care Rusia utilizează şantajul economic, şantajul energetic şi inclusiv şantajul alimentar  pentru a încerca să îşi favorizeze atingerea unor obiective în contradicţie totală cu tot ceea ce înseamnă legislaţie la nivel internaţional, cu tot ceea ce înseamnă valori, principii ale umanităţii în secolul 21. Europa va trece printr-o perioadă extrem de dificilă pentru că este vulnerabilă. Este vulnerabilă în primul rând din punct de vedere economic. Toată industria Europei se bazează pe lanţuri de aprovizionare cu materii prime, cu energie, care creează o mare dependenţă atât de Rusia, dar şi de China şi de alte ţări”, a afirmat Ludovic Orban.

Acesta consideră că există şi o vulnerabilitate din punct de vedere social şi a precizat că ruşii au o capacitate de a suporta efecte sociale şi economice negative  mult mai mare decât cea a societăţilor europene, care sunt obişnuite cu prosperitatea, cu securitatea alimentară, cu un anumit standard de servicii, cu o calitate a serviciilor publice care sunt furnizate către cetăţeni.

„Toate lucrurile acestea, în mod evident, vor fi afectate şi cu siguranţă va exista o limită de acceptabilitate din partea societăţilor ţărilor europene în ceea ce priveşte consecinţele economice şi sociale ale acestor, să spunem, întreruperi ale lanţurilor de aprovizionare şi ale acestei dependenţe economice şi energetice”, a menţionat politicianul român. Ludovic Orban a vorbit şi despre faptul că Europa este locul unde democraţia este la ea acasă, dar modul în care funcţionează democraţia în fiecare ţară europeană şi mai ales modul în care se nasc deciziile la nivel european creează anumite vulnerabilităţi în raport cu mecanismele decizionale care există în Rusia, unde practic decizia este într-o singură mână şi se ia imediat, fără niciun fel de dezbatere şi fără niciun fel de dificultate.

„Mai este un aspect care este şi aici de discutat şi în mod evident la nivel european vor trebui găsite soluţii: dependenţa fiecărei ţări europene în parte, expunerea la riscurile de a fi afectate, este diferită. Am da exemplul României, pentru că România este pe locul trei ca independenţă energetică şi poate să nu sufere dacă se întrerupe gazul rusesc, dar în schimb sunt alte ţări cum este Ungaria, cum este Germania, cum este Italia, cum este Bulgaria, care pot fi afectate masiv şi pot fi generate efecte economice extrem de grave. Deci, fiecare ţară are o dependenţă diferită şi ca atare are o abordare oarecum diferită în privinţa reprezentării intereselor naţionale. Este clar, din punctul meu de vedere, că nu se poate ceda şantajului rusesc, pentru că dacă se cedează acum se va ceda de acum înainte de fiecare dată când Rusia va vrea să şantajeze. Trebuie găsită o tranziţie rapidă pentru a putea diversifica sursele de aprovizionare cu ţiţei, produse petroliere, gaz, energie şi materii prime care provin în special din Rusia astfel încât perioada aceasta de tranziţie, care trebuie să aibă un obiectiv limpede şi foarte clar, să reducă drastic dependenţa ţărilor din Uniunea Europeană şi a Uniunii Europene în ansamblu de aceste resurse care trebuie înlocuite din surse alternative”, a mai spus Ludovic Orban.

Universitatea de vară „Tusványos” se desfăşoară în perioada 19-24 iulie în staţiunea Băile Tuşnad, după doi ani de pauză cauzată de pandemie. Organizatorii au pregătit peste 400 de programe, la dezbaterile care se concentrează asupra temei războiului din Ucraina, crizei economice, rolului Uniunii Europene şi Europei Centrale şi de Est şi asupra politicilor ungare privind păstrarea identităţii naţionale fiind invitaţi şi mai mulţi politicieni din Ungaria. Sâmbătă este aşteptat să li se adreseze celor prezenţi şi premierul ungar Orbán Viktor.

EMIL GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.