Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Oameni, locuri, întâmplări: primele trepte către înalta performanţă… | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Oameni, locuri, întâmplări: primele trepte către înalta performanţă…
Oameni, locuri, întâmplări: primele trepte către înalta performanţă…

Oameni, locuri, întâmplări: primele trepte către înalta performanţă…

Când am pornit din Miercurea-Ciuc înspre Mereşti, ştiam exact cu cine urma să mă întâlnesc şi mă bucuram la gândul că voi avea ocazia să cunosc un tânăr care făcuse în Harghita ceva încă nefăcut. Habar nu aveam atunci că imaginea mea legată de faptele sale nu avea să se suprapună decât parţial cu imaginea reală. Dar tocmai asta a fost surpriza! Şi nu era singura din acea zi, pentru că, necunoscând traseul, am apucat pe scurtătură şi aşa m-am trezit într-un peisaj de basm cum rar îţi este dat să vezi. Nu mai vorbesc despre emoţia ce m-a cuprins în momentul în care, virând la stânga, m-am trezit străbătând o porţiune din calea către Lueta în beznă, acomodarea ochilor cu situaţia luându-mi ceva timp.

În sfârşit, după mai multe urcuşuri, coborâşuri şi curbe în ac de păr am ajuns, lăsând în urmă un lac de acumulare, în punctul în care trebuia să mă întâlnesc cu Szilárd, omul de al cărui nume se va lega, cu certitudine, apariţia primei şi, deocamdată, singurei ferme de curcani din Harghita.

 Panoul de la poartă…

Cu puţin înainte de intrarea în Mereşti, pe partea dreaptă a sensului de mers, mi-a atras atenţia un panou alături de care m-am şi oprit. Ştiam că mă aflu acolo unde trebuia pentru că pe suprafaţa lui se găseau inscripţionate o serie de informaţii utile celor interesaţi de ele. Era practic „cartea de vizită” a SC Melehor Farm SRL, care realizase un proiect cu finanţare europeană nerambursabilă, în valoare totală de 500.000 euro, în scopul înfiinţării unei ferme de curcani, proiect finalizat la 31 decembrie 2015.

Aruncându-mi privirea în curtea din spatele lui, trebuie să recunosc, nu am zărit decât un colţ de clădire, un fânar, două silozuri din inox şi o bandă specială, care m-a dus cu gândul la un gard electric.

Atunci încă mai credeam că în acea fermă, din care nu văzusem mai nimic, sunt gata să mă întâmpine gălăgios curcanii adulţi, aflaţi la vârsta maturităţii depline, gata a fi expediaţi către unităţile de sacrificare. Dar nu a fost aşa…

Şi pentru că cel mai atent dintre paznici, un câine mare şi lăţos de toată frumuseţea, l-a anunţat pe stăpânul său că are oaspeţi, domnul Horváth Szilárd, administratorul societăţii, a ieşit în întâmpinarea mea, străbătând la pas întins curtea tăiată de un pârâu ascuns după o perdea de pomi, în spatele cărora se aflau la adăpost 12.000 de pui de curcan, în vârstă de numai 7 zile.

Prietenul din Ungaria i-a fost profesor”…

…şi asta pentru că el avea acolo o fermă de curcani cu un efectiv numeros şi o experienţă pozitivă acumulată în timp, situaţie fructificată de tânărul harghitean care a reuşit să însuşească rapid destule cunoştinţe teoretice şi practice, spre a se încumeta să dea viaţă unui proiect pentru a cărui materializare a împrumutat de la bancă 200.000 de euro, suma necesară pentru co-finanţare. Ştia exact ce vrea să facă şi asta a făcut: o fermă în care activitatea începe cu pui de o zi, cumpăraţi din Ungaria, care, atunci când ajung la greutatea de 2 kg, sunt vânduţi prin intermediul unei firme din Timişoara în ţară, spre îngrăşare, urmând ca apoi să fie expediaţi către unităţile de sacrificare. Întrebat despre rasă şi despre sporul în greutate înregistrat/zi, d-l Horváth a precizat că este vorba despre un hibrid mai puţin sensibil la boli, ce valorifică foarte bine furajele, astfel că în decurs de un an poate livra din ferma sa 5 serii de curcani zburaţi, fără pierderi naturale majore.

Cât priveşte furajul, gata preparat, el a fost cumpărat până acum tot din Ungaria, cele 24 de tone, transportate într-un camion şi depozitate în cele două silozuri, fiecare cu o capacitate de 12 tone, fiind suficiente pentru 6 săptămâni, perioadă la finele căreia este atinsă şi greutatea de livrare.

Cu regretul că Fabrica de Nutreţuri Combinate din Cristuru-Secuiesc şi-a închis de o vreme bună porţile, Szilárd mi-a spus că, de curând, societatea sa a perfectat o colaborare cu o firmă specializată din ţară, ceea ce va simplifica mult lucrurile pe acest segment.

Probleme deosebite nu sunt nici în ceea ce priveşte sănătatea efectivelor şi asta pentru că totul e sub control, intrarea în hală nefiind permisă oricui şi oricând. În plus, de supraveghere şi de modul de respectare a normelor specifice unei astfel de activităţi se ocupă medicul veterinar din Mereşti, ca să nu mai punem la socoteală şi carantina asigurată natural, prin lipsa unor ferme mari, de păsări ori animale, în zonă.

Gândul care nu-i dă pace…

…fondatorului primei ferme de curcani din Harghita se leagă de construirea unui abator chiar acolo, în curtea fermei, în timpul cel mai scurt posibil. Pentru asta însă, îmi mai spunea Szilárd, are nevoie de un colaborator care să îngraşe curcanii pentru societatea pe care el o administrează. Lucru posibil, întrucât pentru faza de îngrăşare nu este necesară o clădire cu o dotare la fel de pretenţioasă şi costisitoare cum este cea în care stau puii ce parcurg acum faza de pre-creştere. „Este nevoie doar de o suprafaţă de trei ori mai mare decât cea ocupată de actuala clădire, mai exact de 2.000-3.500 de metri pătraţi”. Şi cum „pre-crescătorul”, adică actuala hală, poate asigura un rulaj de până la 56.000 de pui zburaţi/an, abatorul din gând trebuie să aibă o capacitate de sacrificare pentru acelaşi efectiv, care a parcurs însă şi etapa de îngrăşare. Vorbim practic despre păsări adulte, masculi şi femele, ce au atins greutatea optimă de tăiere de 16, respectiv 7 kilograme. Dar cum atâta nu este de ajuns dacă nu ai asigurată şi desfacerea, la ora actuală a demarat procesul de prospectare a pieţei din România şi din afara graniţelor ei, în studiu aflându-se în prezent analiza ofertelor primite din Germania.

Cu menţiunea că în 2016, anul în care Ferma de curcani din Mereşti a intrat pe producţie, au ieşit la greutatea de 2 kg trei serii de păsări, care au asigurat chiar un minim profit, voi mai aminti aici că ea a fost ridicată din temelii printr-un proiect FEADR în valoare totală de 500.000 euro, din care 300.000 au fost fonduri nerambursabile.

Mulţumit de rezultat, dar şi de colaborarea cu OJFIR Harghita, d-l Horváth Szilárd a afirmat că în clădirea destinată pre-creşterii puilor de curcan se găseşte numai aparatură de ultimă generaţie, lucru ce face posibilă şi înregistrarea unui consum minim de energie electrică, excepţie de la regulă făcând doar aşternutul permanent pe care stau puii. Şi e vorba despre paiele de bună calitate, recomandate pentru această tehnologie chiar de către specialişti!

 Încă o fermă, de dragul bunicilor!

Acolo însă, în curtea aceea mare şi foarte bine organizată, mai există un fânar şi un adăpost pentru animale, ce pare a-şi dubla suprafaţa dacă e să priveşti atent noua fundaţie apărută în prelungirea lui. Ei bine, în fânar au fost şi vor fi stocate, în părţi egale, fânul pentru bivoliţe şi paiele pentru aşternutul despre care vă spuneam, iar în adăpost au iernat 20 de bivoliţe şi vor mai ierna încă vreo 20, pentru că efectivul-ţintă este dat prin însumarea celor două cifre.

De reţinut e că primele bivoliţe gestante au fost cumpărate din Zalău, cu 3.000 de lei bucata, din dorinţa de a avea în bătătură şi acele „animale fiţoase”, preferate de bunicii săi. Ce înseamnă asta? „Fiind pe jumătate sălbatice, bivoliţele se ataşează greu de oameni, dar când se ataşează poţi face ce vrei cu ele. În plus, trebuie să ştiţi că dacă le baţi sau le cerţi, nu mai dau lapte şi nu te mai acceptă în preajma lor, lucru pe care chiar de la început mi l-au spus şi localnicii. Cei care au ajuns acum să se mire că la ferma noastră mulsul îl fac trei oameni fără ca vreunul să aibă probleme, situaţie cu care rar te întâlneşti”.

În aşteptarea subvenţiei, Szilárd a luat în calcul dublarea efectivului şi înfiinţarea unei făbricuţe de prelucrare a laptelui de bivoliţă. Lapte care şi acum parţial este vândut cu 5 lei/litru, parţial este transformat în caş!

Şi pentru că o activitate atât de complexă îl solicită foarte mult, dar şi pentru că părinţii săi locuiesc în Mereşti, Szilárd a hotărât că îşi va ridica acolo, pe panta opusă intrării în fermă, şi o casă de locuit, cu atât mai mult cu cât şi păşunile, şi fâneţele pe care le are în zonă se întind pe multe zeci de hectare.

Nu pot să nu vă spun, de asemenea, că, pentru plăcerea lui, d-l Horváth mai are în curtea fermei doi cai de rasă şi alţii doi sau trei comuni, de care este foarte mândru şi are de ce.

Întrebat dacă timpul acesta în continuă schimbare i-a pricinuit necazuri cu producerea fânului, administratorul SC Melehor Farm SRL mi-a răspuns astfel: „Ploaia de mai înseamnă mălai!”…

***

Discuţia cu tânărul fermier, a cărui profesie de bază are legătură cu activitatea pe care o desfăşoară, mi-a întărit convingerea că omul ştie exact ce vrea, atâta vreme cât prima sa grijă a fost aceea de fundamentare a primelor trepte către înalta performanţă, fiecare pas întreprins având ca punct de plecare rezultatul unui calcul de rentabilitate. Un indicator economic a cărui dimensiune, susţin specialiştii, este influenţată favorabil de închiderea circuitului pe lanţul de producţie. Aşa se explică probabil şi dorinţa de a avea gata, până la finele anului în curs, făbricuţa de prelucrare a laptelui de bivoliţă, pe care o va face cu fonduri proprii, pentru ca în 2017 să se ocupe cu abatorul de sacrificare a curcanilor, pentru a cărui construcţie crede că va accesa un nou proiect aducător de fonduri europene nerambursabile.

Cu gândul că dacă în ţară, respectiv în judeţ, ar exista mai mulţi fermieri ca Szilárd, agricultura ar putea fi un domeniu care să ne scoată din impas, mi-am luat rămas bun de la gazda mea, asigurată fiind că nu va uita să mă invite la recepţia celei dintâi făbricuţe, şi am pornit spre casă pe un alt drum de legătură cu Vlăhiţa, la fel de bine întreţinut şi la fel de frumos precum cel dintâi…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.