Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

O tentativă de poziţionare pe val… | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » O tentativă de poziţionare pe val…
O tentativă de poziţionare pe val…

O tentativă de poziţionare pe val…

Joi, săptămâna trecută, sala mare de şedinţe de la parterul Palatului administrativ din Miercurea-Ciuc era mai plină ca niciodată, provocarea lansată celor prezenţi dovedindu-se astfel că avea miză. Era, după cum mi-a fost dat să înţeleg chiar de la debutul întâlnirii, o tentativă a specialiştilor şi producătorilor harghiteni de a se poziţiona pe val, unul care, se spune, vine tocmai din America, purtându-i pe coama lui pe toţi mesagerii unei alimentaţii sănătoase.

Ei bine, acest val se pare că a ajuns şi pe aceste meleaguri, găsirea unor soluţii alternative la culturile tradiţionale aducând în prim-plan arbuştii şi o poveste frumoasă de succes, al cărei erou pozitiv îşi are originile în Topliţa…

Provocării lansate de directorul Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Harghita, ing. Török Eugen, i-au răspuns nu numai lectorii invitaţi şi persoanele interesate de experienţa lor în domeniu, ci şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, d-l Borboly Csaba, respectiv senatorul Tánczos Barna, care a părăsit locul rezervat lui spre a se aşeza lângă ceilalţi participanţi, să-şi ia notiţe.

Apreciind iniţiativa, d-l Borboly a reiterat şi cu această ocazie disponibilitatea Consiliului Judeţean Harghita de a sprijini pe mai departe, în baza unor programe, iniţiativele locale, a subliniat necesitatea ca „noi să fim aceia care să dăm valoare produselor noastre” şi a evidenţiat faptul că la acest nivel există două strategii pe care instituţia în fruntea căreia se află se poate baza. Prima vizează agricultura, iar a doua turismul, în plan economic fiind axată obţinerea de produse alimentare solicitate de piaţă.

Prezenţi în Miercurea-Ciuc pentru a împărtăşi oamenilor din propria lor experienţă legată de arbuştii fructiferi şi nu numai, dr. ing. Nelu Orlaie şi ing. Naomi Orlaie, doi dintre membrii unei familii care a făcut din Pepinierele Hida, judeţul Sălaj, cel mai important producător autorizat de căpşuni şi arbuşti din Transilvania, şi-au prezentat povestea lor de succes şi au răspuns cu plăcere întrebărilor celor din sală. O poveste care se poate adapta şi aici, zona fiind favorabilă în mare măsură arbuştilor fructiferi.

Ea a început într-o zi în care capul familiei, dr. ing. Nelu Orlaie, tată a şapte copii, a hotărât împreună cu ai săi că a venit vremea să lase Clujul şi să se retragă undeva la ţară pentru a pune în practică tot ceea ce învăţase până în ziua în care avea să se desprindă şi de domeniul în care activa ca cercetător ştiinţific. Astfel, pe şase ari cumpăraţi în Hida a pus căpşuni, a transportat acolo apa cu găleata şi le-a udat plantelor rădăcinile cu cana, treabă care făcută cu pricepere, cu grijă şi dăruire, a asigurat baza pentru prima pepinieră certificată conform normelor UE, din România. Şi afacerea a pornit, momentul zero al derulării ei fiind marcat de oferirea gratuită a celor dintâi plante, următoarele nemaifiind niciodată îndeajuns de suficiente pentru a face faţă solicitărilor. Dar, în afară de plante, producătorii mai erau interesaţi şi de altceva, aşa că treptat echipa din Hida a început să ofere pachete complete, de la fertilizanţi şi biostimulatori, până la sisteme de irigaţii.

Pentru a fi bine înţeles cu privire la opţiunea sa, dr. ing. Nelu Orlaie a intrat în dialog cu auditoriul şi a întrebat următoarele: „Ce produse are şi ce produse nu are, în comparaţie cu noi, Uniunea Europeană?!”.

Se referea desigur la produsele cu care unele ţări din spaţiul comunitar ne iau, ca să mă exprim academic, faţa, şi cu ce produse le-o luăm noi. Şi iată răspunsul, în mare, prezentat: acolo se face de pildă cam tot ceea ce permite mecanizarea pe aproape întregul flux tehnologic; aici e de făcut ceva ce nu poate fi mecanizat, cum ar fi „perimetrul” arbuştilor fructiferi sau plantelor medicinale, care au un preţ foarte bun pe piaţa UE, permiţând totodată valorificarea cu un cost acceptabil a forţei de muncă indigene. În plus, mai spunea lectorul-oaspete, occidentalii ştiu multe despre calitatea fructelor arbuştilor pomeniţi, pe când noi abia de începem să descifrăm „abecedarul”. Descifrăm şi pricepem tot mai bine de unde izvorăşte interesul consumatorilor din afara graniţelor ţării pentru unele fructe, cum ar fi de exemplu cele ale afinului sau cele ale coacăzului negru, care conţin minerale, vitamine şi antioxidanţi cât nu conţin multe alte fructe la un loc, calităţile lor terapeutice cântărind suficient în balanţa deciziei în momentul în care vine vorba de import.

Atunci întreb şi eu, asemenea d-lui Borboly, de ce nu am încerca să dăm singuri valoare produselor noastre, celor cultivate sau celor din mediul silvatic?!

Până vom înţelege exact ce avem de făcut şi cum am putea răspunde favorabil întrebării de mai sus, persoanelor interesate a înfiinţa o plantaţie de arbuşti fructiferi le sugerez să se intereseze la DAJ Harghita sau să intre pe www.pepinierelehida.ro.

ŞTEFANA DRĂGHICI

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.