O privire asupra comunei Bilbor (II)Cel târziu în 2020, fabrica de apă minerală de la Bilbor îşi reia activitatea | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 7 decembrie 2019
Home » Societate »
O privire asupra comunei Bilbor (II)
Cel târziu în 2020, fabrica de apă minerală de la Bilbor îşi reia activitatea
<h6><i>O privire asupra comunei Bilbor (II)</i></h6>Cel târziu în 2020, fabrica de apă minerală de la Bilbor îşi reia activitatea

O privire asupra comunei Bilbor (II)
Cel târziu în 2020, fabrica de apă minerală de la Bilbor îşi reia activitatea

Săptămâna care vine se speră că vor debuta lucrările la drumul către judeţul Suceava

În această parte a doua dedicată Bilborului, propun să aruncăm o privire asupra aspectelor economice şi sociale ale comunei, dar şi să vedem care sunt planurile în privinţa proiectelor.

În cadrul unei discuţii, Ilie Trif, primarul comunei, spunea că ocupaţia principală a locuitorilor este creşterea animalelor. Se apreciază că efectivele de animale din Bilbor depăşesc numărul de 7.200: 3.700 capete de bovine, 2.600 ovine, 480 porcine şi 460 cabaline. La acestea se adaugă circa 8.200 de păsări şi 320 de familii de albine.

Dar, pe lângă sectorul zootehnic, în comună se poate vorbi şi despre industrie. Nu e una impresionantă, dar importantă, raportată la populaţie. Astfel, o mică parte din populaţie este angrenată în exploatarea şi prelucrarea lemnului. O alta în industria textilă – pentru asta, Bilborul a concesionat fostul cămin cultural fabricii de tricotaje din Topliţa, iar în prezent aproximativ 50 de femei din comună sunt angajate aici.

O veste bună vine dinspre fosta fabrică de apă minerală. Ilie Trif spunea că, în urma unei licitaţii, aceasta a fost achiziţionată de o firmă din judeţul Satu Mare, iar paşii făcuţi pentru redeschidere sunt mari. Au început să aducă utilajele şi speră ca spre sfârşitul lunii decembrie să înceapă îmbutelierea. Edilul recunoaşte că e puţin sceptic în privinţa datei, spunând că sunt câteva proceduri care ar putea întârzia planurile, dar şi aşa este sigur că în 2020 fabrica va funcţiona.

Turismul se va dezvolta când va fi legătură cu Vatra Dornei

Deşi este situată la cea mai mare altitudine din ţară (peste 1.000 metri) şi beneficiază de un peisaj montan uimitor, comuna nu a reuşit să se dezvolte din punct de vedere turistic şi pentru că este izolată. Momentan, singura legătură (practicabilă) este cu Borsecul şi Tulgheşul, astfel că se poate spune că Bilborul este capătul de linie al judeţului.

Ilie Trif ne spunea că, în momentul în care se asfalta drumul spre Vatra Dornei, atunci mişcarea în zonă se va intensifica, iar turismul va începe să se mişte. Până atunci, turiştii care vin pe timp de iarnă caută, în principal, doar o cazare, deoarece pe timp de zi se deplasează la pârtiile de schi din Borsec şi Topliţa.

Dar când se va finaliza această legătură cu judeţul Suceava? Nu se ştie, pentru că, deşi Consiliul Judeţean (cel care administrează drumul) spunea că are banii, că a fost semnat şi un contract, iar în toamna aceasta trebuiau să înceapă lucrările (n.r. – în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc ieri, directorul general adjunct al Direcţiei Tehnice din cadrul CJ Harghita, Adrian Chiorean, preciza că lucrările la acest drum vor începe săptămâna care vine).

Legat de drumuri, l-am întrebat dacă are informaţii legate de repararea drumului judeţean care face legătura cu Podul Crengii (DN 15), pentru că acei puţini kilometri sunt destule „capcane” în care maşinile pot avea de suferit. Acesta răspundea că a trimis mai multe sesizări la Prefectură şi Consiliu Judeţean, iar această ultimă instituţie, care administrează drumul, spunea că licitaţia de reparare este făcută, iar atunci când firma va termina lucrările de la Ditrău, vor începe cele de la Bilbor.

Şi, pentru că a pomenit de aceste pârtii de schi, primarul zicea că are în plan construcţia unei pârtii şi la Bilbor, ceea ce i-ar determina pe turişti să rămână în localitate şi să nu mai facă „naveta”. În luna mai scriam că edilul a fost la Bucureşti, unde a avut discuţii cu ministrul Turismului. I-a prezentat datele tehnice şi s-a ajuns la concluzia că Bilborul îndeplineşte condiţiile pentru realizarea unei asemenea investiţii. Pârtia ar urma să fie situată la peste 1.000 metri altitudine, ar avea o expunere nordică şi ar avea o lungime de aproximativ 1 kilometru. Însă, rămâne de rezolvat problema terenului, pentru că ministerul oferă finanţarea doar dacă Primăria dispune de propriul teren. La începutul verii, primarul ne spunea că o parte din terenul pe care ar trece pârtia se află în proprietatea Composesoratului Bilbor. În acest sens, reprezentanţii composesoratului şi ai primăriei au avut deja discuţii pentru un schimb de terenuri, iar dacă se va ajunge la o înţelegere, atunci proiectul poate fi înaintat la minister.

Planuri pentru viitorul apropiat

În ceea ce priveşte perioada următoare, Ilie Trif preciza că Bilborul are în vedere o serie de proiecte de investiţii.

Este vorba, aşa cum aminteam şi data trecută, de realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare, proiect care este depus la FDI (Fondul de Dezvoltare şi Investiţii).

Un alt proiect, care este depus la CNI (Compania Naţională de Investiţii) are în vedere construirea unei săli de sport. Şi dacă tot suntem la sport, să precizăm că primăria are intenţia de a sprijini şi o echipă de fotbal.

În ceea ce priveşte drumurile, în stadiu de avizare se află: asfaltarea DC Fundoaia Luncă, până la legătura cu drumul de pe Fundoaia Deal; asfaltarea DC Suseni Luncă, de la brutărie până la Dobreanu şi, în continuare, până la Carieră; asfaltarea drumului pe Vamanu, până la ultima casă; asfaltarea drumului Răchitiş Cioncu, spre Răcitaş. Toate aceste drumuri, preciza edilul, vor fi reabilitate din fonduri guvernamentale şi locale.

Legat de drumul de ocolire numit „După Bâtcă”, Ilie Trif spunea că în cazul lui, în prezent, se fac demersuri de preluare de la Romsilva.

Referindu-se la ajutorul acordat de către primărie în domeniul agricol, edilul amintea de faptul că se doreşte alocarea de „sprijin substanţial locuitorilor comunei, tuturor producătorilor agricoli şi fermierilor, în vederea întocmirii documentaţiilor necesare pentru obţinerea subvenţiilor pe teren şi animale”. Totodată, se are în vedere „acordarea de sprijin, în limita competenţelor locale, în ce priveşte întocmirea documentaţiilor pentru accesarea de fonduri europene de către fermieri”.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Numai promisiuni și minciuni de 💩

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.