Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Comuna aflată la cea mai mare altitudine din ţară are finalizată documentaţia pentru realizarea canalizării, iar în ultimii ani a finalizat o serie de alte investiţii importante pentru localitate
Bilborul este comuna aflată în punctul cel mai nordic al judeţului, în imediata vecinătate a judeţului Suceava şi la mai puţin de 50 km de Vatra Dornei. Doar că, aceşti 50 km sunt doar pe hârtie, pentru că o parte din drum nu este practicabilă, aşa că distanţa ajunge la peste 150 km.
Situată între 900 şi 1.200 metri altitudine, Bilborul se mândreşte cu deţinerea statutului de cea mai înaltă comună din ţară. Depresiunea care adăposteşte localitatea este brăzdată de câteva pâraie, dintre care cel mai important curs de apă este Bistricioara, râu care se varsă în lacul de acumulare Bicaz. De jur împrejur, Bilborul este străjuit de masivele muntoase ale Călimanului, Bistriţei şi Giurgeului.
Administrativ, comuna este alcătuită din localităţile Bilbor şi Răchitiş, având o suprafaţă totală de 22.731 hectare (540 ha intravilan, peste 22.000 ha extravilan şi doar 11.850 ha teren agricol, restul suprafeţei fiind acoperită de păduri).
Legătura cu judeţul Harghita şi cu Suceava se face prin trei drumuri judeţene: DJ 174A (care face legătura între comună şi DN 15, intersecţia fiind cunoscută şi ca Podul Crengii), DJ 174B (care face legătura cu Corbu) şi DJ 174C (care face legătura cu judeţul Suceava).
DJ 147A, Podul Crengii – Bilbor, a fost reabilitat integral prin PNDL 2, în urma unei finanţări de aproape 3 milioane de lei. Tot prin PNDL s-au alocat fonduri (aproape 7 milioane de lei) şi pentru celelalte două drumuri, dar acestea sunt reabilitate doar pe porţiunea ce aparţine de comună.
Ilie Trif, primarul comunei Bilbor, spunea că cele trei drumuri însumează 19 km, din care 17 km sunt asfaltaţi, iar doi kilometri pietruiţi.
Acesta mai preciza că „99% din gospodăriile comunei Bilbor sunt beneficiare ale reţelelor de apă potabilă, realizate în cea mai mare parte în sistem privat, prin asocierea grupurilor de locuinţe. De asemenea, în prezent este finalizată documentaţia pentru realizarea reţelei de canalizare”.
Social, comuna se caracterizează prin prezenţa a trei şcoli generale cu clasele I-IV, o şcoală generală cu clasele I-VIII şi o şcoală specială pentru copii cu deficienţe, alături de care se află şi un centru de plasament. Are o bibliotecă, un cabinet stomatologic şi un serviciu de ambulanţă.
Investiţii finalizate
În ceea ce priveşte investiţiile din ultimii ani, spunea edilul, „dintre cele mai semnificative obiective avute în vedere pentru dezvoltarea localităţii noastre, se poate aprecia că, în perioada 2012-2019, prin măsurile stabilite atât de Consiliul Local, cât şi de primar, şi cu participarea majorităţii locuitorilor, au fost unele realizări care privesc interesul întregii comunităţi”.
Dintre acestea, Ilie Trif amintea de finalizarea lucrărilor la blocul de locuinţe de serviciu, imobil situat în centrul localităţii, investiţie realizată, în 2014, din fonduri locale.
Tot din bani proprii, dar şi cu ajutor de la Consiliul Judeţean, a fost finalizată capela mortuară.
Pentru urgentarea lucrărilor, câteva porţiuni din drumul judeţean administrat de Consiliul Judeţean au fost preluate de comună. Este vorba de porţiunea din centrul comunei şi până la Suseni, pe la Poliţie, respectiv până în zona numită Joseni, spre Agestru. Toate aceste porţiuni au fost reabilitate în ultimii doi ani, din fonduri PNDL.
Şi tot prin PNDL s-a făcut şi asfaltarea drumului comunal Centru – Suseni – Iuteş.
În 2018 a fost terminat şi drumul de la centru până la ultima casă din Joseni.
Din bugetul local, anul trecut, s-a reuşit amenajarea unui teren de sport pentru minifotbal, baschet şi handbal. Şi tot anul trecut, din fonduri proprii, s-au făcut o serie de lucrări care au avut ca scop modernizarea Şcolii Generale de la Suseni – au fost introduse apa potabilă şi încălzirea centrală, au fost amenajate grupuri sanitare. Sistem de încălzire a fost introdus, anul trecut, şi la şcoala generală nouă.
∗∗∗
Într-un număr viitor vom vedea care sunt proiectele avute în vedere de către primărie, dacă şi când se va repara DJ 174A şi când se doreşte redeschiderea fabricii de apă minerală de la Bilbor.
LIVIU CÂMPEAN
