Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
În afara informaţiilor primite, liceenii au putut vedea la microscop artefacte descoperite în situl de la Păuleni-Ciuc şi au văzut cum sunt analizate monedele cu ajutorul spectrometriei
Aşa cum vă spuneam săptămâna trecută, la Colegiul Naţional „Octavian Goga” (CNOG) din Miercurea-Ciuc, elevi din clasele a X-a şi XI-a au avut parte de o oră mai specială. O oră de arheologie în care specialiştii prezenţi le-au vorbit despre principalele descoperiri de la Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetăţii”, precum şi despre noile metode practicate în analiza patrimoniului arheologic: microscopia şi spectrometria.
Arheologul Dan Buzea, de la Muzeul Naţional al „Carpaţilor Răsăriteni”, spunea că această oră face parte dintr-un proiect organizat de Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Carpaţii Răsăriteni” din Sf. Gheorghe, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, iar printre parteneri se află şi CNOG.
În cadrul întâlnirii cu liceenii din Miercurea-Ciuc, specialiştii au vorbit despre ceea ce s-a descoperit şi analizat din situl preistoric de la Păuleni – „Dâmbul Cetăţii”, dar s-au organizat şi două ateliere, unul de microscopie (de acesta s-au ocupat dr. Corneliu Beldiman şi dr. Diana Maria Stanci) şi altul de spectrometrie (invitaţi au fost Alexandru Popa şi Andreea Chilicescu).
„Este o metodă prin care venim în şcoală cu mijloace tehnice şi cu prezentarea patrimoniului cultural-naţional deosebit de valoros”, conchidea Dan Buzea.
Monede romane şi monede aflate în circulaţie, analizate cu ajutorul spectrometriei
Alexandru Popa, cercetător ştiinţific al Muzeului Naţional „Carpaţii Răsăriteni” din Sfântu-Gheorghe, spunea că unul dintre motivele pentru care a avut loc această oră este de a le schimba liceenilor „paradigma cercetării arheologice, şi anume de a le arăta prin mijloace concrete, prin mijloace tehnice, că arheologia nu mai este ştiinţa pensulei sau a cazmalei, ci este o ştiinţă a tehnologiilor de vârf”.
„Într-o formă adusă la nivelul cunoştinţelor elevilor de liceu – continua Alexandru Popa – am venit cu prezentări adecvate vârstei şi intereselor grupului nostru ţintă care, în cazul dat, sunt şcolarii”.
Pentru explicarea prin experiment a spectrometriei s-a folosit o monedă calitativă, aşa-zisă placată, din cupru învelită în două foiţe de argint. Dar în spectrometru au fost puse şi monede din sistemul bancar românesc aflate în circulaţie.
Elevii au avut şansa de a vedea, prin microscop, artefacte din situl de la Păuleni
În cadrul atelierului de microscopie, conf. univ. dr. Corneliu Beldiman şi dr. Diana Maria Stanci le-au pus liceenilor câteva date concrete reieşite din analiza artefactelor arheologice (materii dure de animale, ceramică, piatră) din situl de la Păuleni. După aceasta, elevii au fost puşi în faţa analizei acestor artefacte, utilizând chiar ei microscopul pus la dispoziţie de către organizatori, totul desfăşurându-se sub îndrumarea celor doi specialişti.
În a treia parte, elevii au fost împărţiţi în grupe şi au fost nevoiţi să realizeze un poster, sintetizând datele primite în cadrul întâlnirii; prin acest lucru s-a dorit să se vadă ce au înţeles liceenii, modul în care aceştia au perceput informaţia oferită şi transpusă în postere.
Conf. univ. dr. Corneliu Beldiman, din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, şi colaborator al Asociaţiei Culturale „Carpaţii Răsăriteni” şi al MNCR, referindu-se la proiect („Microscopia, spectrometria şi patrimoniul arheologic mobil. Noi perspective asupra valorilor trecutului”) spunea că acesta vizează artefactele arheologice din colecţiile muzeale.
„Am început proiectul prin aplicarea caracteristicilor specifice analizelor microscopice la colecţia MNCR, respectiv colecţia de artefacte arheologice provenite din situl de la Păuleni-Ciuc – un sit deja celebru în arheologia românească şi internaţională, cu foarte bune contribuţii la cunoaşterea civilizaţiei de tip Cucuteni-Ariuşd şi Wittenberg în eolitic, respectiv epoca bronzului”, a spus dr. Corneliu Beldiman.
„Metoda – con
tinua acesta – urmăreşte să familiarizeze publicul cu avantajele pe care le oferă în analizarea acestor artefacte şi în prelevarea unor date unice pe care nu le pot aduce alte metode în legătură cu caracteristici pe care artefactele le dobândesc în timpul fabricării şi utilizării. Fiecare urmă de fabricare şi utilizare este specifică unei anumite operaţii şi unui anumit mod de contact cu alte materii prime, astfel încât aceste amprente, puse în evidenţă cu ajutorul microscopului optic, ne ajută să pătrundem în acest micro-univers”.
„Este un proiect unic la scară naţională şi nu am nici un dubiu că îi vom inspira şi pe alţii în aplicarea acestor modalităţi de abordare a artefactelor – preciza dr. Corneliu Beldiman.
Focalizăm atenţia noastră spre publicul şcolar, spre mediul educaţional, pentru că tinerii trebuie educaţi ca să se apropie de valorile patrimoniului mobil sau imobil, iar modalităţile pe care le punem la dispoziţie, pe care le facilitează un astfel de proiect, vin în întâmpinarea dezideratului nostru”.
LIVIU CÂMPEAN
