O inimă formată din 750 de elevi, solidari cu colegii lor autişti, de Ziua Internaţională a Conştientizării Autismului | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 23 aprilie 2019
Home » Învățământ » O inimă formată din 750 de elevi, solidari cu colegii lor autişti, de Ziua Internaţională a Conştientizării Autismului
O inimă formată din 750 de elevi, solidari cu colegii lor autişti, de Ziua Internaţională a Conştientizării Autismului
?

O inimă formată din 750 de elevi, solidari cu colegii lor autişti, de Ziua Internaţională a Conştientizării Autismului

750 de inimi, adunate laolaltă, într-o inimă uriaşă, au bătut la unison, ieri, la o şcoală din Miercurea Ciuc, în semn de solidaritate cu copiii care suferă de autism. La lăsarea întunericului, timp de două ore, clădirile Consiliului Judeţean şi Muzeului Secuiesc al Ciucului au fost iluminate în albastru.

Elevi, profesori, inspectori şcolari, ONG-uri şi familii cu copii cu tulburări de spectru autist au marcat, marţi, în Miercurea Ciuc, Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului. Ca în fiecare an, copiii din clasele special integrate de la Şcoala Gimnazială „József Attila” s-au pregătit să iasă în curtea şcolii, unde urmau să înalţe baloane albastre către cer. Marţi, însă, ceilalţi 750 de elevi ai şcolii i-au aşteptat în curte cu o mare surpriză. Înveşmântaţi în albastru, au încercuit terenul de sport, formând cu trupurile lor o inimă uriaşă şi, cântând, şi-au întâmpinat colegii autişti, pe care i-au invitat în mijlocul lor. Apoi, au înălţat, împreună, sute de baloane albastre, în semn de solidaritate, de compasiune şi de unitate.

„Suntem în aceeaşi şcoală, împărtăşim aceeaşi soartă, aceeaşi educaţie. Din când în când, noi le vorbim copiilor noştri despre autism, această temă este prezentă în orele de dirigenţie, Zilele Şcolii, în săptămâna Şcoala Altfel, fac vizite ale unor clase, rând pe rând, în centrul pentru copiii cu autism. Se face conştientizare şi este un semnal important. Avem în şcoală şi copiii cu autism în clase de masă, alţii au absolvit în clasele de masă. Acest lucru este un mesaj foarte important pentru copii, pentru cadre didactice, şi cred că avem ce să învăţăm unii de la alţii”, a declarat directorul Şcolii Gimnaziale „József Attila”, Ferenc-Salamon Alpár.

Şcoala Gimnazială „József Attila” este singura unitate de învăţământ din judeţ unde există un centru cu clase separate numai pentru copii autişti. El a început să funcţioneze în anul şcolar 2009-2010 şi acum învaţă aici 24 de copii în patru clase – una de grădiniţă şi trei de şcoală – copii care nu ar reuşi să se descurce în şcolile normale.

„Din septembrie 2009 am pornit centrul, în colaborare strânsă, cum suntem şi astăzi, cu Asociaţia AutHelp. Până atunci, copiii erau integraţi individual. Noi asigurăm funcţionarea, spaţiile, Asociaţia Authelp asigură, prin diferite proiecte de finanţare, echipamentele, formele de perfecţionare speciale de care au nevoie copiii, iar posturile cadrelor didactice sunt normate la Centrul de Incluziune Ocland, din Harghita”, a povestit directorul Ferenc-Salamon Alpár.

Întreţinerea unui asemenea centru este dificilă, în condiţiile în care Ministerul Educaţiei susţine financiar numai salarizarea cadrelor didactice. Psihopedagogul Dobai Judit ne spune că centrul este plin şi că mai sunt destui copii pe listele de aşteptare, dar nu mai sunt locuri. „Nu avem ce face, când se eliberează un loc, intră primul de pe listă şi aşa mai departe. Sunt copii care aşteaptă. Vorbim de copii de la grădiniţă, de obicei, grădiniţele normale nu prea îi primesc”, explică psihopedagogul.

Fondurile sunt asigurate de Consiliul Judeţean Harghita şi pot fi folosite numai în anumite scopuri, iar nevoile în ceea ce priveşte dotarea claselor de învăţământ special integrate sunt mari. Dacă n-ar exista suportul fundaţiilor şi asociaţiilor care se ocupă de copii cu autism, centrul nu beneficia nici măcar de dotarea actuală, primită din donaţii sau „câte ceva din ce nu au mai avut nevoie alţii”. Or, pentru aceşti copii nevoile în ceea ce priveşte materialul didactic, tot ceea ce înseamnă material pentru kinetoterapie, logopedie, consiliere, este nevoie de materiale multe şi foarte scumpe în general. La fiecare clasă trebuie să fie doi psihopedagogi, şi sunt, unul plătit de minister şi celălalt de părinţi. S-au scris proiecte, de părinţi şi de cadrele didactice, dar abia dacă unul din trei a fost acceptat, cu fonduri mici, pentru câteva luni.

Ar mai fi nevoie de psihologi, de un logoped, un kinetoterapeut, un meloterapeut, de profesori de specialitate, de Română, de Matematică, de  Cunoştinţele naturii. „Nu psihopedagogii ar trebui să facă predarea, ei şi aşa fac totul, spală vasele, fac curăţenie, cum s-a redus personalul de la şcoală, curăţenie se face foarte rar, mai vin părinţii şi mai spală pe jos, curăţă wc-urile, ori psihopedagogii, care mai schimbă şi scutece. Am putea lucra în condiţii mult mai bune, am putea rezolva mult mai multe, dacă am avea mai mult personal”, a continuat aceasta. Materialele didactice, rechizitele se asigură tot din proiecte şi din donaţii, din ţară, dar şi mai multe din Ungaria. Pentru copiii cu autism din Miercurea Ciuc se utilizează terapii combinate: terapia comportamentală, cognitivă, cu pictograme şi culori, dar şi terapia senzo-motorie, meloterapia – menite să-i calmeze şi să-i relaxeze după fiecare oră, dezvoltarea vorbirii, a autonomiei, motricităţii, majoritatea metodelor fiind deprinse de la pedagogi din Ungaria.

„Ne-ar mai trebui tablete pentru copii, sunt deosebit de folositoare pentru copiii cu autism, de exemplu, ar putea învăţa matematica (…) cititul e mai uşor pe calculator, ar putea progresa, dar pentru asta ar trebui să ai cel puţin şase tablete, ca să lucreze o grupă. Copiii noştri nu ajung la excursii, de exemplu. Ar avea şi ei o viaţă mai frumoasă, dacă ar ajunge şi altundeva. Părinţii lor îşi dau toţi banii să ne susţină să funcţionăm ca centru. Mai avem nevoie de materiale speciale, care ajută la reglarea senzorială a copiilor”, mai spune reprezentanta AutHelp.

Abia de curând s-a găsit un microbuz, care să-i aducă pe copiii cu autism din Bazinul Ciuc la centru şi să-i ducă acasă. „Am avut, avem greutăţi şi vom avea şi în continuare, cu asigurarea navetei copiilor, având în vedere că şcolarizăm din toată regiunea Ciucului, chiar şi din afară, avem copii şi din Vlăhiţa, sau din Bălan. Totuşi, noi am solicitat un microbuz de 28+2 persoane, având în vedere că cei 15 copii care fac navetă, vin întotdeauna cu însoţitor. Începe să fie aglomerat centrul, având în vedere creşterea numărului copiilor cu autism. Acum opt ani, la centru aveam 8 copii; acum sunt 24 şi mulţi alţii pe liste de aşteptare”, menţionează directorul şcolii.

Potrivit dnei inspector şcolar Elena Mîndru, învăţământul special din judeţ este alcătuit din 3 unităţi de învăţământ, două centre de educaţie incluzivă pentru elevii din clasele I-VIII şi o şcoală profesională specială. „Unul dintre centre funcţionează în limba română, la Bilbor, cel de-al doilea centru funcţionează în limba maghiară la Ocland, iar Şcoala profesională specială funcţionează la „Szent Anna” în cele două limbi, română şi maghiară. În afară de aceste unităţi de învăţământ special, în judeţ mai funcţionează 21 de clase speciale integrate în şcolile de masă”, detaliază Elena Mîndru. Având în vedere că un copil cu autism nu poate pleca din familie, s-au înfiinţat clase speciale integrate în diferite locuri din judeţ: o clasă la Cristuru Secuiesc, 6 clase la Odorhei, 5 clase la Şcoala „József Attila” şi 5 clase la Şcoala „Xántus János”, o grupă de grădiniţă în Miercurea Ciuc, 3 la Gheorgheni şi două la Topliţa.

„Nevoile sunt mari, sunt copii care se află în acest moment pe liste de aşteptare, este trist, este supărător, este grav, copiii trebuie să ajungă să beneficieze de sistemul de învăţământ. Doar faptul că vârsta şcolarizării pentru ei este cu doi ani mai mare decât pentru cei din şcoala de masă, acest aspect ne ajută într-un fel, în sensul că, având o bază de date completă, putem să facem solicitări şi către minister, în a obţine un număr mai mare de posturi. Pentru că greutatea cu care ne întâlnim este aceea că nu avem posturi suficiente şi încercăm să facem faţă situaţiei cu cele pe care le avem”, a declarat inspectoarea şcolară pentru învăţământul special.

În Harghita sunt înregistraţi 21 de copii cu vârste între 3 şi 6 ani diagnosticaţi cu autism, din care şase sunt educaţi în grădiniţe de masă, şapte în grădiniţe specializate, iar opt sunt neşcolarizaţi. Alţi 99, cu vârste între 6 şi 18 ani, sunt şcolarizaţi astfel: 37 în şcoala de masă şi 46 în clase speciale integrate; 16 nu sunt şcolarizaţi.

Autismul este o tulburare de dezvoltare, considerată drept una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei, limitând abilităţile sociale şi de comunicare ale individului. Aceste tulburări prezintă o largă varietate de manifestări, presupuse a fi rezultatul unor disfuncţionalităţi de dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice şi deseori provoacă manifestarea unor comportamente neobişnuite sau repetitive. Cauzele specifice sunt încă necunoscute. Autismul este prezent încă de la naştere şi se păstrează pe durata întregii vieţi. Potrivit celor mai recente cercetări, autismul afectează unul din 100 de copii. În România sunt înregistraţi oficial aproximativ 4.000 de copii care suferă de autism.

În urmă cu 12 ani, Organizaţia Naţiunilor Unite a stabilit ca data de 2 aprilie să devină Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului. Astfel, în toată lumea, organizaţiile care promovează cauza persoanelor cu autism desfăşoară acţiuni menite să atragă atenţia asupra problematicii autismului.

Ziua Internaţională a Conştientizării Autismului este marcată, la nivel mondial în fiecare an, în data de 2 aprilie, începând cu anul 2007, odată cu rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu scopul de a contribui la informarea societăţii privind tulburarea de spectru autist şi nevoia de acceptare şi integrare a persoanelor cu autism şi a familiilor acestora.

Marcată iniţial în Qatar, Ziua Internaţională a Conştientizării Autismului s-a remarcat în ultimii ani drept unul dintre puţinele fenomene ce a reuşit să depăşească barierele diferenţelor culturale şi religioase, fiind celebrată prin acţiuni comune de către toate statele membre ONU. Cu această ocazie, organizaţii şi state din întreaga lume promovează iniţiative şi politici pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor afectate de această tulburare.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.